Electrizarea corpurilor Clasa a VIa.

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
Ο Καθηγητής Διεθνών Επιχειρήσεων κος Θανόπουλος Γιάννης στο: Crede în Sine!
Advertisements

Ce am invatat in cursul trecut ?
Producerea curentului electric alternativ
Colegiul National “Ion Neculce” Ionita Mihai Alexandru Clasa 6B PF.
Curs 14 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
ENERGIA.
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
MASURAREA TEMPERATURII
ATOMUL SI MODELE ATOMICE
Oscilatii mecanice Oscilatorul liniar armonic
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Curs 9 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Legea lui Ohm.
MASURAREA TEMPERATURII
Corpuri geometrice – arii şi volume
ENERGIA.
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
Electromagnetismul Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:
Sarcina electrică.
Intrarile de zone Tipuri de conexiuni Exemplu: PIR Z - Conexiunea EOL
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT- Bucuresti) MICROSISTEME INTEGRATE DE TIP RF MEMS REALIZATE PE SILICIU,
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
Ciematica punctului material
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
Tipuri de legătură chimică:
I. Electroforeza şi aplicaţiile sale pentru diagnostic
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Sisteme de ordinul 1 Sisteme si semnale Functia de transfer Fourier
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Sarcina electrică.
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Cum se măsoară interacţiunea dintre corpuri?
Test.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Reflexia şi refracţia undelor mecanice
Miscarea ondulatorie (Unde)
PROF. DOBROTA GABRIELA –LILIANA
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Aplicaţiile Efectului Joule
IN MATEMATICA GIMNAZIULUI
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
G R U P U R I.
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
Μεταγράφημα παρουσίασης:

electrizarea corpurilor Clasa a VIa

1 2 3 BIBLIOGRAFIE 4 5 6 7 8 MENIU Electrizarea corpurilor  Selectaţi din meniu secvenţa lecţiei pe care doriţi să o vizualizaţi si accesaţi-o prin click pe numele ei (pe partea dreaptă, când apare mânuţa). Dacă doriţi sa reveniţi asupra unei secvenţe, accesaţi MENIU din orice slide.  Atât lecţia, cât şi testul sunt interactive, permiţându-vă să reveniţi de câte ori doriţi asupra unui slide sau asupra unei animaţii. Nu trebuie decât să repetaţi acţiunile prin care aţi vizualizat şi prima dată. Click iar pe INFO pentru a ascunde indicaţiile şi a reveni la meniu. 2 Electroscopul si pendulul electrostatic 3 Interactiunea corpurilor electrizate 4 Tipuri de electrizare BIBLIOGRAFIE INFO 5 Explicarea electrizării prin frecare 6 Explicarea electrizării prin contact 7 Explicarea electrizării prin influenţă 8 Test interactiv

1 2 2 1 2 MENIU Substanṭele sunt formate din: MOLECULE ATOMI Atomii sunt formaṭi din: NUCLEU 1 Format din : PROTONI NEUTRONI ELECTRONI 2

MENIU INCĀRCAREA ELECTRICĀ A UNUI CORP ESTE DATĀ DE SARCINA ELECTRIĀ

MENIU 1 EXPERIMENT ! ! EXPERIMENT Electrizarea corpurilor INFO Luaţi o bandă de PCV (celuloid) şi o frecaţi de o bucată de material de lână. Apropiaţi apoi banda de câteva bucăţele de hârtie. Ce constataţi? Continuaţi să frecaţi tot mai repede banda de bucata de lână. Apropiaţi iar de bucăţelele de hârtie. Daţi click pe EXPERIMENT pentru vizualizare. Click pe INFO pentru afişarea/ascunderea explicaţiilor. ! EXPERIMENT Observaţii: După frecare, banda atrage bucăţelele de hârtie. Concluzii: Prin frecare, corpurile capătă proprietatea de a atrage alte corpuri uşoare. Explicaţii: In condiţii normale, orice corp este neutru din punct de vedere electric, el având un număr egal de sarcini pozitive (protoni) şi negative (electroni). Prin frecare, cele două corpuri se electrizează, încărcându-se cu sarcină electrică (unul pozitivă, iar celălalt negativă). Electrizarea: reprezintă fenomenul de trecere a unui corp din stare neutră în stare de electrizare. ! EXPERIMENT PCV INFO

MENIU 2 Electroscopul electrostatic Pendulul Electroscopul si pendulul electrostatic Iată două din dispozitivele de care aveţi nevoie pentru a studia electrizarea. Construiţi-vă şi voi! Cum? Trecând cu mausul peste fiecare componentă a acestor dispozitive, veţi afla alcătuirea lor. Succes! Electroscopul electrostatic Pendulul

MENIU 3 Interactiunea corpurilor electrizate Apropiind două corpuri electrizate unul de altul, acestea interacţionează. Astfel: Două corpuri electrizate pozitiv se resping. Două corpuri electrizate negativ se resping. Două corpuri electrizate unul pozitiv, celălalt negativ se atrag.

MENIU 4 ! FILM 1 ! FILM 2 ! FILM 3 Tipuri de electrizare Electrizarea se poate realiza în trei moduri, astfel: Click pe fiecare tip de electrizare si pe filme pentru vizualizare! PCV Electrizarea prin frecare ! FILM 1 ! FILM 2 ! FILM 3 Electrizarea prin influenţă Electrizarea prin contact

MENIU 5 EXPERIMENT ! ! EXPERIMENT Explicarea electrizării prin frecare Prin frecare, o parte din electronii periferici de pe bucata de stofă trec pe banda de PCV. Stofa, cedând electroni, se încarcă cu sarcini pozitive iar banda, primind electroni, se încarcă cu sarcini negative. Aşadar, electrizarea prin frecare se realizează printr-un transfer de electroni de la un corp la altul, în urma căruia ambele corpuri se încarcă cu sarcină electrică egală ca mărime, dar de semn contrar. Click pe EXPERIMENT pentru vizualizare! ! EXPERIMENT Iniţial, ambele corpuri (banda de PCV şi stofa de lână) sunt neutre din punct de vedere electric, întrucât numărul sarcinilor pozitive (protoni) este acelaşi cu al sarcinilor negative (electroni) din fiecare corp. Click pe INFO pentru vizualizare explicaţii! ! EXPERIMENT INFO Stofă de lână PCV

MENIU 6 EXPERIMENT ! ! EXPERIMENT Explicarea electrizării prin contact Prin contactul dintre corpuri, o parte din electroni trec de pe bandă pe bobiţa pendulului electrizându-l negativ. Aşadar, corpul neutru se electrizează prin contactul cu un corp electrizat cu acelaşi tip de sarcină electrică. Iniţial, bobiţa pendulului electrostatic este neutră din punct de vedere electric, având tot atâtea sarcini pozitive (protoni) cât negative (electroni), iar banda de PCV este electrizată negativ, având un surplus de electroni. Click pe INFO pentru explicaţii! INFO INFO Click pe EXPERIMENT pentru vizualizare! ! EXPERIMENT ! EXPERIMENT

MENIU 7 ! EXPERIMENT EXPERIMENT ! Explicarea electrizării prin influenţă Apropiind de discul electroscopului o baghetă electrizată pozitiv, ea va atrage electronii liberi ai metalului. Astfel, discul are exces de electroni, iar tija şi acul indicator au deficit de electroni. Ca urmare, electrizarea are loc în acest caz prin redistribuirea sarcinilor electrice în cadrul aceluiaşi corp, la un capăt electrizându-se pozitiv, iar la celălalt capăt negativ. Iniţial, bagheta este electrizată pozitiv, iar electroscopul este neelectrizat. Discul, tija şi acul indicator al electroscopului sunt conductoare metalice. Atomii metalelor posedă electroni liberi pe straturile periferice, numiţi electroni de conducţie, care pot trece de la un atom la altul. INFO ! EXPERIMENT Observaţie: În realitate, numai electronii se deplasează într-un conductor, nu şi protonii, sarcina pozitivă apărând în acul indicator şi în tijă prin deficitul de electroni care se manifestă în acea zonă datorită deplasării lor spre disc, fiind atraşi de corpul electrizat pozitiv. Click iar pe “OBS” pentru a ascunde această casetă. Click pe INFO pentru explicaţii! INFO Click pe EXPERIMENT pentru vizualizare! ! EXPERIMENT OBS

interactiv distractiv electrizarea corpurilor TOTUL PE TAVĂ! interactiv distractiv test SUGESTII

TEST 1 2 3 4 5 Sugestii Ai trei opţiuni pentru fiecare întrebare şi doar un răspuns e corect. Aşa că… nu-ţi risipi energia citind şi răspunsurile greşite… E de preferat întâi să răspunzi şi abia apoi să citeşti întrebarea… dar mai bine nu mai pierzi vremea citind-o… Nu merge cu fiţuici, deci nu te baza pe metode tradiţionale de copiere… Mai nou e să-ţi şoptească chiar profesorul… Dacă n-ai deprins încă “alba-neagra”, o poţi face chiar acum. Dar ajunge cu explicaţiile… E timpul să faci click pe o întrebare… START

TEST 1 2 3 4 5 Magnetizare Electrizare Topire Un elev are pe bancă: un caiet de fizică, hârtie, o riglă de plastic, un magnet, o agrafa de birou şi o brichetă. Cu o parte din acestea a realizat experimentul al cărui rezultat este reprezentat în imaginea alăturată. Imaginea reprezintă fenomenul numit: Magnetizare Electrizare Topire

TEST 1 2 3 4 5 Electrizare Topire GRESIT! LA LOC! Un elev are pe bancă: un caiet de fizică, hârtie, o riglă de plastic, un magnet, o agrafa de birou şi o brichetă. Cu o parte din acestea a realizat experimentul al cărui rezultat este reprezentat în imaginea alăturată. Imaginea reprezintă fenomenul numit: Electrizare Topire GRESIT! LA LOC!

TEST 1 2 3 4 5 Magnetizare Electrizare GRESIT! LA LOC! Un elev are pe bancă: un caiet de fizică, hârtie, o riglă de plastic, un magnet, o agrafa de birou şi o brichetă. Cu o parte din acestea a realizat experimentul al cărui rezultat este reprezentat în imaginea alăturată. Imaginea reprezintă fenomenul numit: Magnetizare Electrizare GRESIT! LA LOC!

TEST 1 2 3 4 5 frecare contact influenţă Corpul M este un conductor metalic de care a fost apropiat un corp electrizat negativ. Corpul M se electrizează şi el prin: M frecare contact influenţă

INCORECT! LA LOC COMANDA! TEST 1 2 3 4 5 Corpul M este un conductor metalic de care a fost apropiat un corp electrizat negativ. Corpul M se electrizează şi el prin: M contact influenţă INCORECT! LA LOC COMANDA!

INCORECT! LA LOC COMANDA! TEST 1 2 3 4 5 Corpul M este un conductor metalic de care a fost apropiat un corp electrizat negativ. Corpul M se electrizează şi el prin: M frecare influenţă INCORECT! LA LOC COMANDA!

TEST 1 2 3 4 5 Q1= Q2= Q3= 0μC Q1= Q2= Q3= +14μC Q1= Q2= Q3= - 4,66μC Trei bile identice(fig.a) au sarcinile electrice: Q1= -4μC; Q2= +7μC; Q3= -3μC. Ce sarcină electrică va avea fiecare bilă după punerea lor în contact (fig.b)? -3μC -4μC +7μC a) b) Q1= Q2= Q3= 0μC Q1= Q2= Q3= +14μC Q1= Q2= Q3= - 4,66μC

Şi-acum, treci la loc şi răspunde corect! TEST 1 2 3 4 5 Trei bile identice(fig.a) au sarcinile electrice: Q1= -4μC; Q2= +7μC; Q3= -3μC. Ce sarcină electrică va avea fiecare bilă după punerea lor în contact (fig.b)? -3μC -4μC +7μC a) b) Q1= Q2= Q3= 0μC Q1= Q2= Q3= - 4,66μC Nici gând! Iar ai lăsat mausul să gândească în locul tău! După stabilirea contactului între cele trei corpuri electrizate, toate corpurile ajung la aceeaşi stare de electrizare. Pentru a afla semnul şi modulul sarcinii finale, se însumează algebric sarcinile celor trei corpuri şi apoi se împarte la numărul lor. Adică media aritmetică a acestora. Data viitoare să nu mai greşeşti! Şi-acum, treci la loc şi răspunde corect!

Şi-acum, treci la loc şi răspunde corect! TEST 1 2 3 4 5 Trei bile identice(fig.a) au sarcinile electrice: Q1= -4μC; Q2= +7μC; Q3= -3μC. Ce sarcină electrică va avea fiecare bilă după punerea lor în contact (fig.b)? -3μC -4μC +7μC a) b) Q1= Q2= Q3= 0μC Q1= Q2= Q3= +14μC Nici gând! Iar ai lăsat mausul să gândească în locul tău! După stabilirea contactului între cele trei corpuri electrizate, toate corpurile ajung la aceeaşi stare de electrizare. Pentru a afla semnul şi modulul sarcinii finale, se însumează algebric sarcinile celor trei corpuri şi apoi se împarte la numărul lor. Adică media aritmetică a acestora. Data viitoare să nu mai greşeşti! Şi-acum, treci la loc şi răspunde corect!

TEST 1 2 3 1 2 3 4 5 1:ambele negative 2:unul pozitiv, unul negativ Două pendule electrostatice se pot comporta ca în situaţiile prezentate mai sus. În figurile 1, 2 şi 3 pendulele pot fi: 1:ambele negative 2:unul pozitiv, unul negativ 3: ambele neutre 1:ambele neutre 2:unul pozitiv, unul negativ 3: ambele pozitive 1:ambele pozitive 2:unul pozitiv, unul negativ 3: ambele negative

2:unul pozitiv, unul negativ 2:unul pozitiv, unul negativ TEST 1 2 3 4 5 1 2 3 Două pendule electrostatice se pot comporta ca în situaţiile prezentate mai sus. În figurile 1, 2 şi 3 pendulele pot fi: 1:ambele negative 2:unul pozitiv, unul negativ 3: ambele neutre 1:ambele pozitive 2:unul pozitiv, unul negativ 3: ambele negative Chiar dacă eşti doar în clasa a VI-a, tot n-ar fi trebuit s-ajungi aici! Şi tu trebuia să ştii răspunsul la o astfel de întrebare. Cu atât mai rău dacă eşti în clasa a VIII-a. Aşa că, înapoi la întrebare şi să nu mai treci pe aici!

2:unul pozitiv, unul negativ 2:unul pozitiv, unul negativ TEST 1 2 3 4 5 1 2 3 Două pendule electrostatice se pot comporta ca în situaţiile prezentate mai sus. În figurile 1, 2 şi 3 pendulele pot fi: 1:ambele negative 2:unul pozitiv, unul negativ 3: ambele neutre 1:ambele neutre 2:unul pozitiv, unul negativ 3: ambele pozitive Chiar dacă eşti doar în clasa a VI-a, tot n-ar fi trebuit s-ajungi aici! Şi tu trebuia să ştii răspunsul la o astfel de întrebare. Cu atât mai rău dacă eşti în clasa a VIII-a. Aşa că, înapoi la întrebare şi să nu mai treci pe aici!

TEST 1 1 2 1 2 3 4 5 Rămâne neelectrizat Se electrizează pozitiv În imaginile de mai sus sunt reprezentate două din etapele unui experiment. Un corp electrizat pozitiv este adus în contact cu o rigla de aluminiu aflată pe un suport izolator. La celălalt capăt, rigla este în contact cu un pendul electrostatic. Ce se întâmplă cu pendulul după realizarea contactului corpului electrizat cu rigla de aluminiu? Rămâne neelectrizat Se electrizează pozitiv Se electrizează negativ

TEST 1 1 2 1 2 3 4 5 Se electrizează pozitiv Se electrizează negativ În imaginile de mai sus sunt reprezentate două din etapele unui experiment. Un corp electrizat pozitiv este adus în contact cu o rigla de aluminiu aflată pe un suport izolator. La celălalt capăt, rigla este în contact cu un pendul electrostatic. Ce se întâmplă cu pendulul după realizarea contactului corpului electrizat cu rigla de aluminiu? Se electrizează pozitiv Se electrizează negativ GRESIT! LA LOC!

Se electrizează pozitiv TEST 1 2 3 4 5 1 1 2 În imaginile de mai sus sunt reprezentate două din etapele unui experiment. Un corp electrizat pozitiv este adus în contact cu o rigla de aluminiu aflată pe un suport izolator. La celălalt capăt, rigla este în contact cu un pendul electrostatic. Ce se întâmplă cu pendulul după realizarea contactului corpului electrizat cu rigla de aluminiu? Rămâne neelectrizat Se electrizează pozitiv GRESIT! LA LOC!

TEST 1 2 3 4 5 Nu puteai greşi nimic de data asta, nu-i aşa? Dar vezi că data viitoare se contabilizează toate greşelile! NOTA 10! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Fă click pe nota care crezi că ţi se cuvine…

DACA VREI SA REVEZI Dacă vrei să revezi testul… click pe imaginea de alături! Dacă vrei să revezi lecţia… click pe imaginea de alături! Dacă ai terminat… click pe imaginea de alături!