Centrul Universitar Nord din Baia Mare ALIMENTE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ DIABETUL ZAHARAT Prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuţa IPA, CEPA

DIABETUL ZAHARAT Este o tulburare complexa a metabolismului energetic al organismului (centrala atomo-electrica ce produce energie in organism), care include modificari lipidice (obezitate, grasimi crescute in sange, in ficat si in muschi), glucidice (hiperglicemie, depunerea glucidelor pe proteine) si proteice (consumarea proteinelor - organismul se mananca pe el insusi).

In aceasta boala organismul nu produce sau nu poate utiliza insulina. Insulina este necesara organismului pentru a putea folosi zaharul. Insulina ia zaharul din sange si il introduce in celule. Fara insulina zaharul se acumuleaza in sange si nu intra in celule. Fara zahar, celulele se vor infometa si vor suferi de lipsa de energie. In timp, zaharul crescut acumulat in sange (glicemii mari, hemoglobina glicozilata >7-7,5%) va strica ochii, rinichii, nervii, vasele de sange si inima.

Celule β-pancreatice producătoare de insulină

Clasificarea diabetului zaharat Tipul 1 - caracterizat de distrugerea celulelor producătoare de insulina (celule ß) din pancreas, de obicei conducând la lipsa totala de insulina. 2. Tipul 2 - caracterizat prin prezenta unei cantitati mai mari de insulina decat la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mica fata de normal, fara insa a lipsi cu desavarsire. 3. Alte tipuri specifice - tipuri de diabet in care se cunoaste cu exactitate cauza. 4. Diabet gestational - caracterizat prin descoperirea lui pentru prima oara in timpul sarcinii

A.Diabetul zaharat tip 1 Caracterizat prin: ◄ cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoză crescută - glicemie mare) ◄ distrugerea totala a celulelor din pancreas care secretă insulina (celule beta-pancreatice) ◄ ducând la lipsa completa de insulina, cu evoluţie spre cetoacidoză (glicemie mare + prezenta cetonelor în sange + sange acid, acru) ◄ deznodamant fatal daca nu se intervine prin tratament substitutiv cu insulina

Caracteristici:     ● se înregistreaza în aproximativ 10% din persoanele cu diabet din tara noastra. ● pacientii cu acest tip de diabet au o dependenta vitala fata de tratamentul cu insulina in lipsa caruia nu pot supravietui. ● poate fi întâlnit la toate vârstele ● caracterizeaza mai ales pacientii la care boala debuteaza sub 30 ani; sub aceasta vârsta aproape toti pacientii sunt insulino-dependenti. ●simptome evidente: urinat des, sete continua, cresterea poftei de mancare, slabire.

a)Autoimun - sistemul imunitar confunda celulele producatoare de insulina (celule ß din pancreas) cu ceva strain organismului (ex.- microbi) si incearcă din răsputeri să lupte impotriva lor, încercând în mod greşit să salveze organismul de ele. Din pacate mai intotdeauna si reuseste. b) Idiopatic – cauze necunoscute

Cine distruge celulele beta pancreatice? ◄ celule numite limfocite T citotoxice – fac parte din sistemul imunitar si protejeaza organismul de infectii ◄ in anumite situatii, aceste celule uită că celulele ß pancreatice sunt ale noastre si trebuie aparate de inamici si din contra, devin ferm convinse ca ele sunt de fapt un invadator al organismului, o bacterie ucigaşă şi din celule ce trebuie apărate devin astfel cel mai important dusman.

Factori de risc pentru diabetul de tip 1 ◄ Mostenirea genetica ● in toata viata este de 0,4% in populatia generala (din 1000 nou-nascuti "doar" 4 vor face boala in toata viata lor) ● creste la 6% daca exista in familie o ruda de gradul 1 care face la un moment dat diabet de tip 1. ● cel mai mare risc de a face diabet de tip 1 il are fratele/sora geaman(a) al unui pacient cu diabet de tip 1, daca au fost gemeni de tip monozigot (s-au format din aceasi celula ou, au trait in aceasi camaruta in burtica si au supt la aceeasi placenta) si acest risc este de 50-70%.

!!! riscul nu este 100% pentru ca factorul mostenit nu este singurul care duce la aparitia bolii. Nu este suficient ca celulele T citotoxice sa fi "păcălibile", trebuie sa vina acel ceva sa le pacaleasca si culmea e că uneori se mai şi "prind" de farsă şi scăpăm ca "prin urechile acului". ◄ Factorii de mediu - exista un sambure de adevar: in ultimii 100 de ani diabetul de tip 1 a crescut ca pondere astronomic, in conditiile in care baza genetica, materialul care se mosteneste nu s-a schimbat semnificativ (este nevoie de mii de ani pentru astfel de modificari genetice). Ceea ce s-a modificat la fel de "astronomic" sunt FACTORII DE MEDIU

◄ Factorii virali: ● enterovirusurile (mai ales Coxsackie B4, care s-a gasit in pancresul unor pacienti ce au murit de diabet tip 1) ● virusul rubeolic (da sindromul de rubeola congenitala daca face gravida rubeola => poate apare diabet de tip 1 - vaccinul antirubeolic minimizeaza astazi aceasta problema)

● citomegalovirusul ● inca vreo 5 mai putin importanti pot fi o posibila explicatie Nu trebuie facuta confuzia intre cauza aparitiei bolii (adica ceea ce determina celulele T citotoxice sa omoare celulele beta pancreatice) si cauza aparitiei bruste a simtomelor de diabet (declansarea bolii clinice, evidenta cu ochiul liber).

◄Laptele de vaca: consumat in primele luni de viata a fost asociat (studii pe oameni si e chiar "pe bune") cu o rata mai mare de aparitie a diabetului de tip 1. ● proteinele in cantitate mai mare in dieta bebelusilor este factor de risc si cei care primesc lapte de vaca au avut in general o cantitate mai mare de proteine in dieta decat cei alimentati natural. ● totul este foarte controversat, cu argumente pro si contra ● alimentatia naturala timp de 6 luni este este aur curat pentru bebelusi ("ieftin si bun" - previne multe alte boli la copil si apoi la adult) si ne scuteste de procese de constiinta.

◄ Rolul nitratilor, nitritilor si nitrozaminelor in aparitia diabetului de tip 1 este de mare interes in prezent. Exemplu: ● Substanta numita Streptozotocin, care este folosita pentru a induce aparitia la un soricel (si la oameni, dar nu se mai da acum ca se stie!) a diabetului de tip 1 (apare "instant şi sigur"). Surse de streptozotocin: ● mezeluri – nitratii sunt transformati in intestinul gros in nitrozamine si nitrozamide. ● Nitrati sunt si in apa de la robinet si dupa ce o bem se transforma in nitrozamine Ipoteza confirmata prin urmarirea unor oameni ce au "luat la bord" o cantitate mai mare sau mai mica de nitrati si nitriti in Suedia, Colorado, Finlanda si Yorkshire (Anglia)

◄ Rolul deficitului de zinc A fost investigat pornind de la observatia ca o substanta numita aloxan si care este folosita in mod curent pentru a determina aparitia diabetului de tip 1 la soricei isi exercita efectul "criminal" prin reducerea nivelului de zinc liber. Adica soriceii raman fara zinc si fac diabet de tip 1. S-a analizat continutul in zinc din apa de baut din Devon si Cornwall din Anglia si s-a descoperit ca in zonele in care zincul (si se pare ca si magneziul) era intr-o cantitate mai mare diabetul de tip 1 era mai rar.

Observatie: Nu orice diabet tratat cu insulina este diabet de tip 1. Ex. diabetul gestational si diabetul de tip 2 (in anumite situatii) se trateaza tot cu insulina

Diabetul de tip 2 Este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare) ce are 2 cauze: a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducând la lipsa partiala de insulina (ceea ce explica lipsa evolutiei spre cetoacidoza); b) Rezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel incat se poate ajunge chiar la situatia in care nivelul insulinei in sange este mult mai mare decat la un om obisnuit, dar ea neputind fi folosita, zaharul nu poate intra in celule si glicemia nu scade.

● Majoritatea pacientilor diabetici (circa 85% din cazuri) prezinta diabet zaharat tip 2. ● Forma tipica apare dupa varsta de 40 ani la persoane cu exces de greutate, cu o perioada de evolutie cu diabet inaintea punerii diagnosticului lunga (de ordinul lunilor sau anilor), simptomatologia de debut stearsa sau absenta si fara tendinta la cetoacidoza. ● Cel putin initial, capacitatea secretorie de insulina a pancreasului este relativ pastrata raspunzând bine la dieta si tratament oral, cu pastile. ● Aproximativ 80% din diabeticii de tip 2 au fost sau sunt obezi în momentul diagnosticarii.

Factorii favorizanţi în apariţia diabetului de tip 2 : 1. varsta ≥ 35 ani; 2. suprapondere (IMC ≥ 25); 3. prezenta in familie a unui diabet la rudele de gradul 1 sau 2; 4. lipsa de miscare (sedentarism); 5. rasa/etnie (de ex. afro-americani, hispano-americani); 6. prediabet anterior depistat;

7. diabet de sarcina (gestational) anterior sau nasterea unui copilas ≥ 4 Kg; 8. hipertensiune (tensiunea arteriala ≥ 140/90 mmHg); 9. grasimi crescute in sange - HDL colesterol ≤ 35 mg/dl (nu colesterolul total ci de o subfractie a lui numita HDLc !) si/sau trigliceride ≥ 250 mg/dl; 10. sindromul ovarelor polichistice; 11. istoric de boala vasculara;

12. alimente alese "pe spranceana" cu mult zahar si multe grasimi; 13. enervare din orice (stres); 14. fumat; 15. unele pastile luate mult timp

 Rudele de gradul 1 al unui pacient cu diabet de tip 2 au un risc de 20-40% de a face diabet de tip 2 in cursul vietii. Fratele geaman al unui pacient cu diabet de tip 2 are un risc de 80-99% de a face diabet de tip 2 in cursul vietii. Diabetul de tip 2 apare de 10 ori mai frecvent la obezii care au un parinte diabetic, fata de obezii cu istoric familial negativ. Riscul unui obez (cu IMC > 35) de a face diabet de tip 2 este de 40 de ori mai mare decat al unei persoane normoponderale (cu IMC < 23) 85-85% din pacientii cu diabet de tip 2 sunt obezi.

Exemplu :Locuitorii din insula Nauru, situată în zona centrală a Oceanului Pacific. ● Înainte de 1950, diabetul era extrem de rar în Nauru. ● Odată cu descoperirea şi exploatarea depozitelor naturale de fosfat organic de pe insulă (după 1950), nauruanii au devenit bogaţi si toata societatea lor a fost reconstruita dupa modelul visului american: baruri, discoteci, cinematografe, zeci de fast-food-uri, mii de oportunitati. ● Modul lor de viaţă s-a modificat radical peste noapte: alimentaţia a devenit hipercalorică, bazată aproape exclusiv pe alimente rafinate importate, au devenit sedentari şi obezi (inainte erau slabi morti si pricajiti, traind de azi pe maine).

● Concomitent, prevalenţa diabetului a început să crească exponenţial. ● În 1975 se raporta o prevalenţă a diabetului tip 2 de peste 30% la subiecţii în vârstă de peste 20 ani, de 13 ori mai mare decât cea a populaţiei Caucaziene din Australia. ● Această prevalenţă ridicată este a doua în lume după cea înregistrată la indienii Pima la care, de asemenea, creşterea incidenţei şi prevalentei diabetului de tip 2 a urmat unor modificări similare ale stilului de viaţă.

Ceva invataminte de aici? ● La aceste grupe etnice diabetul zaharat tip 2 s-a dezvoltat ca o problemă naţională majoră cu debut recent, asociată cu urbanizarea şi modificarea socio-culturală. ● Zacamintele de fosfat organic din Nauru s-au epuizat, americanii au plecat, naurienii au dat faliment si s-au cam intors la vechiul stil de viata. Se pare ca rata diabetului incepe sa scada Ceva invataminte de aici?

Diabetul de tip 3 a) Defecte genetice ale functiei celulei producatoare de insulina din pancreas (celula beta); b) Defecte genetice ale actiunii insulinei; c) Boli ale pancreasului (pancreatita- consumul de alcool); d) Boli hormonale; e) Diabet indus prin medicamente/substante chimice f) Infectii g) Forme rare produse prin mecanisme mediate imunologic h) Sindroame genetice asociate uneori cu diabet

Diabetul de sarcina (gestaţional) Reprezinta orice grad de intoleranta la glucide (valori mai mari decat normal ale glicemiei), cu debut sau prima recunoastere in timpul sarcinii. Aceasta inseamna ca femeia in cauza nu se stia cu diabet (desi diabetul poate exista si inainte de sarcina!) si a descoperit in timpul sarcinii ca are glicemia (zaharul in sange) mai mare decat este normal.   ● Diagnosticul de diabet gestational se mentine numai pe durata sarcinii.

● Dupa nastere, daca diabetul persista el va fi catalogat de tip 1, 2 (cel mai frecvent) sau secundar, in functie de situatie. ● Daca dupa nastere glicemia revine la normal, trebuie stiut faptul ca mama are un risc foarte mare de a dezvolta diabet gestational la o sarcina ulterioara sau chiar diabet in afara sarcinii.

Cum apare? ● In timpul sarcinii placenta are grija de copil, iar hormonii secretati de ea il ajuta sa cresca. In acelasi timp, acesti hormoni blocheaza actiunea insulinei secretate de mama in corpul acesteia. ● Fara insulina, glucoza nu poate parasi sangele spre a fi transformata in energie in celule. ● Ea se acumuleaza in sange pana la nivele mari Problema se numeste insulino-rezistenta si face ca organismul mamei sa foloseasca foarte greu insulina. Nevoia de insulina poate creste in aceste conditii pana la de trei ori.

    Daca nu este diagnosticat si tratat cu cea mai mare atentie, diabetul gestational va duce la afectarea fatului si aparitia complicatiilor in cursul sarcinii, la nastere si imediat dupa aceea, dar si pe termen lung, evidente in copilarie sau la adultul tanar.     Daca fatul este afectat in primul trimestru atunci poate apare avort spontan, intarziere precoce in dezvoltarea intrauterina si malformatii congenitale. Daca hiperglicemia apare in trimestrul doi de sarcina pot apare ulterior tulburari comportamentale si ale intelectului. Daca afectarea se produce in ultimul trimestru copilul poate avea o greutate mai mare decat normalul la nastere si va avea un risc crescut pentru obezitate si diabet zaharat in cursul vietii.   

Nivelul crescut de glucoza pe care il primeste fatul prin intermediul placentei va stimula secretia lui de insulina pentru a scapa de acest surplus de zahar. Primind o cantitate de energie mai mare decat este necesar pentru crestere, fatul va depune surplusul sub forma de grasime si se vor ingrasa, ajungand sa fie la nastere mai mare si mai greu decat este normal (=macrosomie). Ei pot avea probleme la nivelul umerilor in cursul nasterii si dificultati de respiratiei dupa nastere. Datorita faptului ca secretia de insulina este mare, iar dupa nastere aportul de glucoza mic, poate apare o scadere sub normal a glucozei in sange (hipoglicemie). S-a demonstrat ca bebelusii cu nivele mari ale secretiei de insulina au risc crescut pentru a deveni obezi si a dezvolta diabet de tip 2 la varsta adulta.

Prediabetul Inainte ca cineva sa aiba diabet aproape intotdeauna exista un prediabet. Prediabetul se caracterizeaza prin valori crescute ale zaharului din sange (glicemie crescuta), dar nu suficient de mult pentru a fi diagnosticat ca diabet. Se apreciaza ca 15% din oamenii peste 40 de ani au prediabet. S-a dovedit ca in prediabet se produc leziuni importante organismului, in special inimii si sistemului circulator.

Diagnosticul prediabetului Este foarte important, deoarece exista astfel posibilitatea de a trata diabetul inca din fasa. Diagnosticul are la baza testul de toleranta la glucoza ce consta in: ● testarea glicemiei pe nemancate (dimineata, dupa un post de 8-10 ore) ● ingerarea a 75g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si recoltarea apoi a inca unei glicemii la 2 ore (intre timp nu se mananca, nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.). 

Daca: ● glicemia pe nemancate recoltata din vena este < 126 mg/dl ● glicemia la doua ore este in intervalul 140-199 mg/dl se pune diagnosticul de toleranta alterata la glucoza. ● glicemia pe nemancate recoltata din vena este in intervalul 100-125 mg/dl ● glicemia la doua ore este <140 mg/dl se pune diagnosticul de alterarea glicemiei a jeun.  

Daca luati masurile necesare pentru a aduce glicemia la normal atunci cand aveti prediabet puteti sa intarziati aparitia diabetului zaharat de tip 2, uneori atat de mult incat nu mai are timp sa se dezvolte in aceasta viata. Pentru aceasta: ● trebuie sa slabiti cu 5-10% din greutatea actuala ● sa faceti cel putin 30 de minute de sport pe zi (sau cel putin 150 minute pe saptamana - nu se pune aici efortul depus la servici, treba in casa, piata, etc, ci 30 minute in plus, doar pentru prevenirea diabetului) ● in felul acesta va reduceti riscul de a evolua spre diabet cu 58%.

● Prevenirea diabetului, cel putin teoretic se poate face si cu pastile (metformin, acarboza sau troglitazona), dar efectul de preventie este redus la jumatate si efectele secundare nu sunt de neglijat. De aceea, o infima schimbare in stilul de viata va poate salva de la diabet si nu numai. ● Din momentul in care aflati ca aveti prediabet riscul de a evolua la diabet in urmatorii 3 ani este de 11% (unul din 10 oameni cu prediabet vor face diabet in urmatorii 3 ani), majoritatea cazurilor de conversie la diabet aparind in urmatorii 10 ani punerii diagnosticului de prediabet.

Principalele semne si simptome ale diabetului zaharat 1. Urinat des. Frecvent pacientul cu diabet netratat trebuie sa se scoale si noaptea din somn pentru a merge la baie. 2. Sete continua si consumarea unor cantitati mari de apa. Se poate ajunge la consumarea a 4-6 litri de apa pe zi, ceea ce trebuie sa fie un semnal de alarma. 3. Cresterea poftei de mancare. Apare mai rar decat primele doua, dar este totusi un semn valoros.

4. Scaderea in greutate, aparent ciudata, mai ales in conditiile in care se asociaza cu o pofta de mancare mai mare si un consum mai mare de alimente, ea este totusi explicata prin imposibilitatea organismului de a utiliza mancarea si tendinta la autodigestie pentru supravietuire (organismul se mananca pe el insusi daca nu poate folosi mancarea). 5. Alte simptome: oboseala, iritabilitate, vedere tulbure.     Aceste manifestari, mai ales cand sunt prezente impreuna au o mare valoare si ar trebui sa conduca intotdeauna la o testare a glicemiei pentru a vedea daca aveti diabet. In tipul 1 de diabet aceste simptome apar de regula cu 1-3 luni inaintea punerii diagnosticului In tipul 2 de diabet cu 5-10 ani inainte, in tot acest timp organismul fiind macinat zilnic de diabet.

Vindecarea diabetului Pe termen lung raspunsul la aceasta intrebare este favorabil. In prezent exista studii in diverse faze de finalizare care estimeaza ca in 5-10 ani administrarea insulinei nu se va mai face prin injectii ci prin alte metode (inhalator-ca la pacientii cu astm; prin intermediul unui pancreas artificial implantat in corp-in lucru momentan; etc.). In 10-15 ani se va gasi leacul pentru aceasta boala.

● Pe termen scurt singura forma de diabet care se poate vindeca este diabetul gestational. Dupa nastere o femeie diagnosticata cu diabet zaharat poate (si o face frecvent) reveni la valori absolut normale ale glicemiei in afara oricarui tratament pentru diabet. Alteori, aceste valori normale ale glicemiei sunt mentinute cu un simplu regim de diabet. La o nastere viitoare exista o probabilitate foarte mare sa apara diabet de sarcina (gestational). De asemenea, pacienta trebuie urmarita periodic pentru ca riscul de aparitie a unui diabet (tip 1 sau 2) este foarte mare.

● In tipul 1 de diabet, la 1-5 saptamani dupa descoperire poate apare o remisie (disparitie) tranzitorie (deci nu tine mult!) a diabetului. Ea poate fi totala, cu valori glicemice absolut normale fara nici un fel de tratament pentru diabet sau partiala, in care necesarul de insulina scade foarte mult, uneori el devenind aproape simbolic . Insulinoterapia este bine sa fie mentinuta insa si la un necesar infim de insulina pentru ca previne instalarea brutala a cetoacidozei la sfarsitul acestei "luni de miere" care este remisia tranzitorie. Remisia tranzitorie dureaza de obicei 1-3 maxim 6 luni. Nu se poate mari in nici un fel prin tratament medical sau nemedical (vraji, etc.) aceasta perioada. Dupa ce dispare remisia tranzitorie, necesarul de insulina creste, ajungind "la normal".

● In tipul 2 de diabet, din pacate evolutia diabetului a inceput de regula cu 5-10 ani inaintea diagnosticului si practic nu se mai poate face nimic in prezent. Evolutia este intr-un singur sens: de la dieta, efort fizic, pastile la insulina (in 10-15 ani). Atentie! Descantecele si leacurile babesti (care sunt uneori vandute ca lecuri de diabet!) nu ajuta, ci fac uneori foarte mult rau, in masura in care pacientul le alege in locul vizitei la medic, diagnosticarii corecte si tratamentului corect, medical.

Consecinte ale diabetului 1. Piciorul diabetic (ulceratii ale picioarelor) ● prin transformarea excesului de glucoza in sorbitol, fructoza, glucozamine, cresterea viscozitatii, afectarea hematiilor si plachetelor in coagulare, perturbarea metabolismului lipidic => impact ireversibil asupra structurilor esentiale ale peretelui vascular

2. Afectiuni ale retinei (hemoragii)

Alimentatia diabeticului Urmăreşte obţinerea unor valori glicemice cât mai apropiate de normal. Raţia glucidică în diabetul zaharat se admite ca aceasta să atingă 50-55% din necesarul caloric. Un rol foarte important îl au calitatea/sursa glucidelor. Nu sunt recomandate glucidele simple (glucoza, zaharoza) consumate ca atare, deoarece produc creşteri glicemice, greui de controlat terapeutic.

Se recomandă consumul de poliglucide (amidon) a căror digestie prelungită şi absorbţie progresivă împiedică atingerea rapidă a aunor niveluri glicemice ridicate. Deşi glucidele complexe sunt preferate in dieta diabeticilor, cele simple, naturale (din legume şi fructe proaspete) sunt indicate în anumite cantităţi, fără efecte metabolice negative datorită prezenţei în acestea a fibrelor alimentare. Acestea diminuează răspunsul glicemic la o alimentaţie care conţine glucide.

Alimentele care trebuie evitate: ● Grăsimi animale (unt, slănină, untură, jumări, carne grasă) ● Produse lactate: lapte integral, frişcă, smântână, Brânzeturi (fermentate, brânză topită, etc.) ● Maioneze ● Creme ● Produse de patiserie (plăcinte, pateuri, ingheţată, prăjituri, ciocolată) ● Ouă

● Fructe şi legume uscate sau conservate prin deshidratare, ● Fructe oleaginoase (nuci, arahide, alune) ● Fructele cu conţinut glucidic mare (struguri, prune, banane, curmale, stafide, smochine) ● Cartofi prăjiţi ● Paine albă ● Sucuri îndulcite cu zahăr.

Alimente care se vor consuma cu moderaţie: ● Grăsimi vegetale (margarină vegetală, ulei de măsline, floarea soarelui, soia) ● Pâine integrală, preparate de cereale, mămăligă, porumb fiert ● Cartofi fierţi sau copţi ● Paste făinoase fierte ● Ovăz fiert

Alimente ce se pot consumă fără restricţii: ● Legume proaspete (roşii, salată, varză) ● Legume fierte (morcov, gulii, ţelină, conopidă, sfeclă) ● Fructe (grepfruit, căpşuni, kiwi) ● Ceaiuri de plante, băuturi nealcoolice hipocalorice, apă minerală, sifon. 

Piramida nutriţională a diabeticului

Cerealele: ● stau la baza piramidei ● conţinut ridicat de carbohidraţi ● painea, cerealele (secară, ovăz) , orezul şi pastele făinoase ● amidonul provenit din cartofi, porumb, mazăre şi fasole

Legumele ● conţin vitamine, minerale, conţinut foarte redus de grăsimi (sau chiar absente) ● se recomandă cele avand culorile verde şi galben (intense), in formă prospata sau congelata (nu conservate pentru că au grăsimi şi sare !!) ● spanac, brocoli, conopida, salata, morcovi, ardei, castraveti

Fructe ● conţin vitamine, minerale, fibre şi carbohidrati ● se recomanda consumul fructelor intregi (nu a sucurilor) şi proaspete ● afine, grepfruit, pepene galben, capsuni, portocale, mere, banane, piersici, pere, caise

Lapte ● contine proteine, calciu si vitamine ● se recomanda laptele sau iaurtul degresate/fara grasimi

Carnea/surse de proteine ● surse de proteine, minerale, proteine ● vită, pui, curcan, peste – carne albă (nu rosie), preparata prin fierbere sau gratar (nu prajita) ● ouă, soia, branza, unt de arahide

Dulciuri, grasimi, alcool ● cantitati foarte mici/absente ● dulciurile si alcoolul furnizeaza zaharuri cu absorbtie rapida, sunt bogate in calorii dar nu sunt nutritive

Exemplu de diete pentru diabet (necomplicat cu alte boli): 1.Adult tanar: 170 cm/70 kg, activitate fizica medie (consum energetic de 40cal/kg/zi); total calorii: 2800/zi Dimineata: ● lapte cu cafea(250 gr.) ● paine (60 gr.) cu branza de vaci (100 gr.) si ardei gras Gustare: ● paine(40 gr.) cu unt (20 gr.) si parizer (100 gr.) ● fructe(100 gr.) Dejun: ● supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.) ● perisoare cu verdeturi si pireu de cartofi(150 gr.) ● salata verde, paine (60 gr.), compot cu zaharina(100 gr. fructe)

Gustare: ● branza telemea (50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.) ● fructe(100 gr.) Cina: ● salata asortata, ● paine(40 gr.), ● budinca de orez cu carne ● crema de ou (o cescuta) La culcare: ● lapte(250 ml.) ● paine(20 gr.)

2. Dieta cu 1600 calorii Dimineata: ● ceai cu zaharina ● paine(20 gr.) ● branza de vaci(50 gr.) Ora 11.30: ● iaurt(250 gr.) Ora 15: ● supa de rosii cu legume ● musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150 gr.) ● salata de varza ● paine(40gr.)

Regimul alimentar si medicamentos se stabilesc Ora 18: ● gelatina din fructe(100 gr.) ● frisca Ora 21: ● crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii ● spuma de gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) ● mar ras(200 gr.) ● paine(40 gr.) Regimul alimentar si medicamentos se stabilesc de doar de catre medic!!!