Ce am invatat in cursul trecut ?

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
D. DINAMICA D.1. Principiul I (principiul inerției)
Advertisements

Producerea curentului electric alternativ
Curs 4 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Sisteme de achizitii, interfete si instrumentatie virtuala
Curs 2 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Curs 10 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
M. Magnetism M.1. Câmpul magnetic M.2. Exemple de câmpuri magnetice
ENERGIA.
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
Profrsor, Spina Mihaela Grup Scolar „ Alexandru Odobescu“, Lehliu Gara
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
Proiect Energia Mecanica Si Energia Electrica
MASURAREA TEMPERATURII
Student: Marius Butuc Proiect I.A.C. pentru elevi, clasa a XI-a
Interferenta si difractia luminii
Curs 9 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Curs 21 Pirometrie optica.
Legea lui Ohm.
MASURAREA TEMPERATURII
ENERGIA.
Miacarea in Camp Central de Forte
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Teorema lui Noether (1918) Simetrie Conservare
RETELE ELECTRICE Identificarea elementelor unei retele electrice
Electromagnetismul Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:
MASURAREA TEMPERATURII
CIRCUITE ANALOGICE SI NUMERICE
Sarcina electrică.
Intrarile de zone Tipuri de conexiuni Exemplu: PIR Z - Conexiunea EOL
Dioda semiconductoare
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Noţiuni de mecanică În mecanica clasică, elaborată de Isaac Newton ( ), se consideră că timpul curge uniform, într-un singur sens, de la trecut,
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Linii de transmisie (linii electrice lungi)
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
G. Gazul ideal G.1. Mărimi ce caracterizează structura materiei
,dar totusi suntem diferite?
Ciematica punctului material
Legea atracţiei universale a lui Newton
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
PROPRIETATI ALE FLUIDELOR
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
Sarcina electrică.
Lentile.
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Proiect de Diploma -1 Iunie 2005
Reflexia şi refracţia undelor mecanice
Miscarea ondulatorie (Unde)
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Aplicatii ale interferentei si difractiei luminii
Aplicaţiile Efectului Joule
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
CUPLOARE.
Teoria ciocnirilor si a imprastierii particulelor
APLICAŢII ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE ÎN ELECTROTEHNICĂ CURENTUL ALTERNATIV Mariş Claudia – XI A Negrea Cristian – XI A.
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Ce am invatat in cursul trecut ? Recapitularea starilor si marimilor din electromagnetism. Regimurile campului electromagnetic si simplificarile asociate. Cum se identifica sursele pentru fiecare regim si care sunt aplicatiile tipice. Componentele sistemului de legi in teoria macroscopica.

2. Legile si teoremele teoriei macroscopice a electromagnetismului 2.1. Generalitati 2.2. Legea polarizatiei temporare. Legea legaturii D, E, P. 2.3. Legea magnetizatiei temporare. Legea legaturii B, H, M. 2.4. Legea fluxului electric 2.5. Legea conductiei electrice 2.6. Legea fluxului magnetic 2.7. Legea transformarilor energetice in conductoare 2.8. Legea inductiei electromagnetice 2.9. Legea conservarii sarcinii electrice 2.10. Legea circuitului magnetic 2.11. Consideratii asupra sistemului de legi

Legea polarizatiei temporare Lege de material pentru orice moment de timp (t) si orice punct (r) dintr-un material materiale liniare şi izotrope susceptivitate electrică (constanta) materiale neliniare şi izotrope materiale anizotrope tensor

Legea legaturii dintre D, E si P Lege generala pentru orice moment de timp (t) si orice punct (r) din spatiu (Legea polarizatiei temporare in material liniar şi izotrop) εr – permitivitate electrica relativa (a materialului) ε – permitivitate electrica absoluta (a materialului) In materiale liniare, izotrope, nepolarizate permanent (ex. dielectricii):

2. Legile si teoremele teoriei macroscopice a electromagnetismului 2.1. Generalitati 2.2. Legea polarizatiei temporare. Legea legaturii D, E, P. 2.3. Legea magnetizatiei temporare. Legea legaturii B, H, M. 2.4. Legea fluxului electric 2.5. Legea conductiei electrice 2.6. Legea fluxului magnetic 2.7. Legea transformarilor energetice in conductoare 2.8. Legea inductiei electromagnetice 2.9. Legea conservarii sarcinii electrice 2.10. Legea circuitului magnetic 2.11. Consideratii asupra sistemului de legi

Legea magnetizatiei temporare Lege de material pentru orice moment de timp (t) si orice punct (r) dintr-un material materiale liniare şi izotrope susceptibilitate magnetică (constanta) materiale neliniare şi izotrope materiale anizotrope tensor

Legea legaturii dintre B, H si M Lege generala pentru orice moment de timp (t) si orice punct (r) din spatiu (Legea magnetizatiei temporare in material liniar şi izotrop) Polarizatie magnetica μr – permeabilitate magnetica relativa (a materialului) μ – permeabilitate magnetica absoluta (a materialului) In materiale liniare, izotrope, nemagnetizate permanent:

2. Legile si teoremele teoriei macroscopice a electromagnetismului 2.1. Generalitati 2.2. Legea polarizatiei temporare. Legea legaturii D, E, P. 2.3. Legea magnetizatiei temporare. Legea legaturii B, H, M. 2.4. Legea fluxului electric 2.5. Legea conductiei electrice 2.6. Legea fluxului magnetic 2.7. Legea transformarilor energetice in conductoare 2.8. Legea inductiei electromagnetice 2.9. Legea conservarii sarcinii electrice 2.10. Legea circuitului magnetic 2.11. Consideratii asupra sistemului de legi

Legea fluxului electric Enunt: Fluxul electric prin orice suprafaţă închisă Σ este egal cu sarcina electrică totală din interiorul domeniului VΣ delimitat de această suprafaţă. D Forma globala: n dA q Forma integrala: Σ VΣ (inglobeaza si ρl, ρs) ΨΣ G-O Forma locala: VΣ→P In medii omogene (ε=ct.), legea fluxului electric = teorema lui Gauss

Forma locala pe interfete Pentru suprafata dintre 2 materiale (medii) diferite, forma locala este: divsD = ρs → n12·(D2 – D1) = ρs → D2n – D1n = ρs Normala la suprafata, orientata dinspre mediul (1) spre mediul (2) Caz particular: suprafete neincarcate electric (ρs =0) D2n = D1n (componenta normala a lui D se conserva)

Consecinte Liniile campului electric (D sau E) sunt deschise: pleaca de la corpuri q>0 si sosesc la corpuri q<0. Pentru un conductor in regim electrostatic, q nu poate exista decat pe suprafata sa. Pentru regim electrostatic, teorema (formula) lui Coulomb: ΨΣ<0 ΨΣ>0 ΨΣ=0 q Σ (sfera de raza R) Aer (ε0) R D D = ε0E Aria sferei n

Utilizarea in rezolvarea problemelor Se poate folosi superpozitia Daca geometria si localizarea sarcinii electrice sunt simetrice si mediul este omogen (ε = ct.), atunci: Se estimeaza forma liniilor de camp, adica orientarea vectorilor D, E. Se alege o suprafata inchisa, simetrica, pe care liniile de camp sunt perpendiculare (suprafata echipotentiala), compusa din multimea punctelor aflate la distanta R dorita (corespunde punctului in care se doreste calculul campului electric). Se scrie teorema lui Gauss, simetria configuratiei permitand simplificarea integralei: E(R) = D / ε = qVΣ / (AriaΣ · ε)

Exemplu (detalii la tabla)

2. Legile si teoremele teoriei macroscopice a electromagnetismului 2.1. Generalitati 2.2. Legea polarizatiei temporare. Legea legaturii D, E, P. 2.3. Legea magnetizatiei temporare. Legea legaturii B, H, M. 2.4. Legea fluxului electric 2.5. Legea conductiei electrice 2.6. Legea fluxului magnetic 2.7. Legea transformarilor energetice in conductoare 2.8. Legea inductiei electromagnetice 2.9. Legea conservarii sarcinii electrice 2.10. Legea circuitului magnetic 2.11. Consideratii asupra sistemului de legi

Campul electric imprimat Starea electrocinetică a conductoarelor apare daca exista câmp electric in interior. Acesta poate fi produs si de cauze de natură ne-electromagnetică (de exemplu, pila galvanică). Câmp electric imprimat Ei = intensitatea câmpului electric imprimat Cauzele aparitiei Ei pot fi structurale, termice, chimice sau mecanice.

Legea conductiei electrice Lege de material pentru orice moment de timp (t) si orice punct (r) dintr-un material conductivitate electrica rezistivitate electrica Forma alternativa: Depinde de temperatura: Al: ρo =2,65·10-8 [Ωm] Fe: ρo =10…15·10-8 [Ωm] Cu: ρo =1,7·10-8 [Ωm] (la temperatura ambianta) (10-3 – 10-2) K-1

Consecinte (1) 1. Conditia de echilibru electrostatic: in interiorul conductoarelor in regim electrostatic 2. Electrizarea prin influenta electrostatica: Conductoarele neincarcate electric se electrizeaza superficial in camp electric Sarcina electrica ramane doar pe suprafata conductorului. Ecranarea in cusca Faraday Liniile campului electric se deformeaza in prezenta conductoarelor (de ex. pereti) “Metoda imaginilor”

Consecinte (2) 3. Forma integrala pentru conductoare filiforme: ub - tensiune electrica la borne (de-a lungul firului) ei - tensiune electrica imprimata R [Ω] Rezistenta electrica Conductor filiform, omogen, de sectiune constanta: Legea lui Ohm Relatia

2. Legile si teoremele teoriei macroscopice a electromagnetismului 2.1. Generalitati 2.2. Legea polarizatiei temporare. Legea legaturii D, E, P. 2.3. Legea magnetizatiei temporare. Legea legaturii B, H, M. 2.4. Legea fluxului electric 2.5. Legea conductiei electrice 2.6. Legea fluxului magnetic 2.7. Legea transformarilor energetice in conductoare 2.8. Legea inductiei electromagnetice 2.9. Legea conservarii sarcinii electrice 2.10. Legea circuitului magnetic 2.11. Consideratii asupra sistemului de legi

Legea fluxului magnetic Enunt: Fluxul magnetic prin orice suprafaţă închisă Σ este egal cu ZERO. B Forma globala: n dA Forma integrala: Σ VΣ (nu exista sarcina magnetica) ΦΣ=0 G-O Forma locala: VΣ→P In cartezian:

Forma locala pe interfete Pentru suprafata dintre 2 materiale (medii) diferite, forma locala este: divsB = 0 → n12·(B2 – B1) = 0 → B2n – B1n = 0 Normala la suprafata, orientata dinspre mediul (1) spre mediul (2) B2n = B1n (componenta normala a lui B se conserva)

Consecinte (1) 1. Nu exista sarcina magnetica reala. 2. Liniile de camp sunt inchise (chiar si la infinit).

Consecinte (2) 3. Fluxul magnetic prin orice suprafata deschisa ce se sprijina pe o curba inchisa data este acelasi: n2 este orientata invers decat n SΓ poate fi aleasa convenabil pt. integrare Σ Φ Φ “Tub de flux”