FARMACOGNOZIE SEMESTRUL II

Παρουσίαση με θέμα: "FARMACOGNOZIE SEMESTRUL II"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 FARMACOGNOZIE SEMESTRUL II
PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN ULEIURI VOLATILE CU MONOTERPENOIDE ACICLICE FARMACOGNOZIE SEMESTRUL II

2 GENERALITATI Uleiurile esenţiale sunt amestecuri complexe de substanţe parfumate şi volatile care sunt conţinute de plante. La ora actuală, utilizarea lor este considerabilă în parfumerie şi alimentaţie; acestea reprezintă produşi în general parfumanţi, obţinuţi fie prin antrenarea cu vapori de apă din plante sau părţi de plante, fie prin presarea epicarpului proaspăt ale anumitor specii de Citrus.

3 CLASIFICARE U.V. TERPENICE MONOTERPENICE C10 SESQUITERPENICE C15
DITERPENICE C20 TRITERPENICE C30 U.V. NETERPENICE adica, FENILPROPANICE

4 CLASIFICARE MONOTERPENELE pot fi: aciclice monociclice biciclice

5

6 CITRICELE Generalităţi: Aceste plante au făcut deja obiectul unei monografii de studiu a medicamentelor ce conţin heterozide flavonice; vom trata aici doar Citricele cu conţinut în uleiuri esenţiale utilizate în Farmacie. Aceste uleiuri sunt conţinute în buzunarele secrete ale diferitelor organe (frunze, flori şi fructe). Să ne amintim că esenţa fructelor este obţinută prin expunerea pericarpului proaspăt, a frunzelor şi florilor la antrenare cu vapori de apă.

7 Chimie. Principiile constituente regăsite în fruct sunt: acizi organici (acid citric); glucide (glucoză, fructoză, zaharoză, pectine); vitamine (vitamina C sau acidul ascorbic); heterozide flavonice (heterozide ale flavanonelor); principii amare de natură terpenică (limonina); ulei esenţial.

8 Frunzele şi florile conţin de asemenea esenţe de compoziţie chimică variabilă în funcţie de organul considerat, ce se disting în mod obişnuit prin denumirile diferite: ulei esenţial de frunze sau esenţă petit-grain; ulei esenţial de flori sau esenţă de Neroli.

9 Utilizările Citricelor sunt numeroase:
Utilizare. Utilizările Citricelor sunt numeroase: în Farmacie, se pot utiliza diferite medicamente: sub formă naturală (frunzele şi florile pentru ceaiuri, ca digestive şi antispasmodice); pentru prepararea formelor galenice (ex. apă de flori de Portocal, sirop de scoarţă de portocală amară); pentru extracţia esenţelor (ca aromatizant) şi citroflavonoide;

10 în alimentaţie şi dietetică (surse de vitamine);
în industrie (parfumerie, cosmetică, industria săpunurilor) când esenţele sunt adesea reprezentate de diterpene.

11 – portocal – Citrus aurantium L.- fam. Rutaceae Citri aurantii cortex

12 PORTOCALUL AMAR, Citrus aurantium var. Amara (C. vulgaris)
Produsul vegetal: frunzele, scoarţa fructului, floarea; Ph.Fse, IX Ed.  Frunzele Botanică: frunzele sunt ovale, lanceolare, cu peţiol de tip aripă; sub formă uscată, limbul este coriaceu, casant, de culoare verde pal; punga cu esenţă este vizibilă prin transparenţă; mirosul este aromat şi gustul amar.

13 Chimie: Un principiu amar de natură terpenică (limonina); Heterozide flavonice, dintre care cel mai important e hesperidozida; 0,2÷0,4% ulei esenţial (în planta proaspătă) obţinut prin antrenare cu vapori de apă. Această esenţă este numită „esenţa petit grain Bigarade” şi conţine hidrocarburi terpenice (limonen), alcooli (linalol) şi esterii lor. Utilizare: frunzele sunt utilizate pentru prepararea ceaiurilor cu acţiune antispasmodică uşoară (este una din plantele prezentă în ceaiuri cu vânzare liberă); în parfumerie, uleiul esenţial este un substituent al esenţei de flori.

14  Florile Botanică: florile albe, ele sunt pe tipul 5 cu un caliciu gamosepal (cu sepalele unite) şi o corolă dialipetală (petalele sunt separate) albă în stare proaspătă, maronie în urma uscării; mirosul este foarte agreabil; recoltarea se efectuează la începutul înfloririi. Chimie: 0,05÷0,1% din esenţa numită esenţă de Neroli Bigarade. Aceasta conţine limonen, alcooli terpenici (linalol, nerol) şi esterii lor, şi antranilat de metil în cantităţi reduse, dar responsabil pentru miros.

15 Utilizare: mai ales florile, pentru prepararea apei distilate de flori de portocal (flori proaspete), ca sedativ uşor şi aromatizant. Uleiul esenţial cu miros fin este foarte căutat în parfumerie.

16 Fructele: Botanică: partea exterioară a pericarpului, numită încă coajă de portocală, sau scoarţă de Curacao, se prezintă în benzi subţiri şi înguste, cu aspect rugos, de culoare verde-brun la exterior, albă la interior; mirosul este plăcut, aromatic, savoarea este amară. Cojile sunt recoltate de pe fructele proaspete înaintea maturării complete. Chimie:  pectină în cantitate ridicată; un principiu amar, limonina; heterozide flavonice: esperidozidul şi naringozidul; un ulei esenţial sau esenţă de Curacao cu un conţinut de 1÷2 % constituit în principal din limonen (90 %). Pornind de la coaja fructului se prepară tincturi de portocală amară şi sirop de portocală amară, utilizate ca tonic amar, digestiv şi aromatizant. În industria băuturilor serveşte la fabricarea aperitivelor şi digestivelor (Curacao). În industrie, sunt materii prime pentru extracţia uleiului esenţial şi a citroflavonoidelor.

17 PORTOCALUL DULCE PORTOCALUL DULCE, Citrus aurantium var.dulcis
Produsul vegetal: epicarpul fructului proaspăt; Ph.Fse, IX Ed. Chimie: 0,5% din uleiul esenţial numit esenţă de portocale dulci, oficinală (Ph.Fse, VIII Ed) numită esenţă de Portugalia, constituită în principal din limonen (90÷95%);

18 Utilizare: Portocala dulce este mai ales consumata în alimentaţie şi în dietetică. Din pulpă se extrag citroflavonoidele. Din coaja proaspătă se prepară maceratele alcoolice de portocal. Esenţa intră în compoziţia tincturii compuse de lămâie (apă de colonie). aceasta este de cele mai multe ori deterpenată (astfel obţinându-se limonenului); este un aromatizant foarte utilizat.

19 – lamai – Citrus limonum (L. ), Citrus medica var. limonum – fam
– lamai – Citrus limonum (L.), Citrus medica var. limonum – fam. Rutaceae Citri cortex fructus

20 LĂMÂIUL LĂMÂIUL, Citrus limonum = C. medica.
Produsul vegetal: epicarpul fructului proaspăt; Ph.Fse, IX Ed. Chimie: cojile servesc la extracţia uleiului esenţial (0,5%) bogat în limonen (90%) însoţit de cantităţi mai mici de citral şi citronelal (a se vedea formulele la pagina 196). Esenţa de lămâie oficinală (Ph.Fse, VIII Ed); este un aromatizant şi intră în compoziţia tincturii de lămâie compusă. Pulpa conţine acid citric, vitamina C şi flavonoide. Principala sa utilizare este fabricarea sucului de fructe.

21 LĂMÂIUL Utilizare: Tonic şi antiscorbutic, în dietetică; pulpa este de asemenea o sursă de extracţie a citroflavonoidelor.

22 Citri cortex fructus compozitie chimica utilizari
Ulei volatil Flavonoide (citrina – vitamina P) Acid ascorbic, citric Aromatizant si corector de gust Calculoza renala Acidul citric alcalinizeaza urina – nu se form. oxalati

23 Citri aetheroleum 0.5 % (presare)
Pana la 6% (antrenare cu vapori de apa) Lichid galben deschis pana la slab galben verzui – 90% limonen, 3-5 % citra A si B, citronelal, α – terpineol, geraniol cumarine

24 BERGAMOTIERUL BERGAMOTIERUL (Lămâiul Dulce), Citrus limetta, var.bergamia Produsul vegetal: fructul = bergamota; Ph.Fse, IX Ed. Chimie: Esenţa oficinală obţinută prin presarea părţii externe a pericarpului fructului proaspăt (Ph.Fse, IX Ed ) ce conţine hidrocarburi terpenice, acetatul de linalil şi o mică cantitate de bergapten (= metoxi-5-furocumarina). Utilizare: Intră în compoziţia apei de colonie şi este foarte utilizată în cosmetologie.  Alte plante aromatice din familia Rutaceae

25 TRANDAFIRUL DE MAI TRANDAFIRUL DE MAI, Rosa centifolia.
Produsul vegetal: petalele; Ph.Fse, IX Ed. Chimie: cantitatea mică de ulei esenţial (0,3‰) obţinută pornind de la petale conţine mai ales alcooli terpenici: geraniol, nerol, citronelol. (Petalele conţin de asemenea taninuri galice şi pigmenţi antocianici, în cantităţi mai reduse.) Utilizare: În farmacie, petalele proaspăt culese servesc la prepararea apei distilate de trandafiri, oficinală (Ph.Fse, VIII Ed); În parfumerie şi cosmetologie, ele sunt folosite pentru prepararea esenţei propriu-zise.

26 TRANDAFIRUL DE DULCEAŢĂ
TRANDAFIRUL DE DULCEAŢĂ (trandafirul de damasc), Rosa damascena. Produsul vegetal: petale Ph.Fse, IX Ed. Botanică: Acest trandafir parfumat posedă flori cu petale numeroase; este cultivat pe scară largă, mai ales în bazinul mediteranean şi în Europa de Est (Bulgaria, U.R.S.S). Recolta, efectuată la începutul înfloririi, este delicată. Esenţa de trandafir oficinală (Ph.Fse, VIII Ed) este obţinută prin antrenarea cu vapori de apă; alte procedee sunt utilizate în industria parfumurilor (enfleurage, extracţie cu solvenţi organici).

27 TRANDAFIRUL DE DULCEAŢĂ
Chimie: 80% alcooli terpenici alifatici în stare liberă: citronelol, geraniol, nerol; o mică cantitate de alcooli feniletilici (responsabili în parte pentru fineţea mirosului). Proporţia acestor constituenţi diferă în funcţie de modul de preparare. Utilizare: Această esenţă este mereu căutată datorită fineţii parfumului său. Frecvent falsificată de uleiurile esenţiale mai puţin scumpe (palma rosa, muşcată), ea este foarte folosită în parfumerie şi cosmetologie. În farmacie, este un aromatizant.

28 – coriandru – Coriandrum sativum L. var. vulgare si var
– coriandru – Coriandrum sativum L. var. vulgare si var. microcarpum – fam Apiaceae Coriandri fructus

29 CORIANDRUL CORIANDRUL, Coriandrum sativum.
Produsul vegetal: fructul; Ph.Fse, IX Ed. Acest umbelifer european are un fruct globular de mărimea unui bob de piper, care conţine 3÷4% esenţă de linalol.

30 Coriandri fructus compozitie chimica utilizari
% ulei volatil 13-20% ulei gras Acizi fenolcarboxilici Anxiolitic Diuretic Carminativ Spasmolitic Bactericid Antihelmintic

31 Coriandri aetheroleum
Distilare cu vapori de apa a fructelor sfaramate (initial macerare in apa calda) Lichid galben – se brumifica 70-90% coriandrol α- si β- pinen α- si γ – terpinen Carvona Camfor Citronelol Geraniol

32 VERBINA VERBINA, Lippia citriodora, FAM. Verbenaceae
Produsul vegetal: frunza, Ph.Fse, VIII Ed. Botanică: este un arbust originar din America de Sud şi cultivat în regiunile calde; frunzele sunt întregi, alungite şi prezintă 3 sau 4 verticilii; florile sunt albăstrui; frunzele uscate, sunt de culoare verde pal, rulate în tuburi, ele posedă o nervaţiune penată proeminentă la faţa inferioară şi emană un miros de lămâie prin frecare. Chimie: frunzele de verbină conţin 0,1÷0,3% ulei esenţial cu miros agreabil, în care se regăseşte mai ales citralul (30÷40%) însoţit de cineol şi de carburi terpenice. Utilizare: Verbina este un digestiv foarte utilizat în ceaiuri (o plantă aromatică pentru infuzii la vânzare liberă); se extrage esenţa folosită în parfumerie.

33 – levantica – Lavandula angustifolia sin. L. officinalis, L. vera – fam. Lamiaceae Lavandulae flos

34 LEVĂNŢICA LEVĂNŢICA, Lavandula angustifolia = Lavandula vera = L. Officinalis Produsul vegetal: somităţile florale, Ph.Fse, IX Ed. Botanică: Este un sub-arbust vivace din Sud-Estul Franţei, posedă o rădăcină pivotantă din care pleacă ramuri simple, ce se înalţă sub formă de tufe. Frunzele, se află doar la baza tulpinii, sunt opuse, liniare, înguste, mai mult sau mai puţin albicioase, rulate spre margine. Florile terminale sunt dispuse în spice alungite; ele sunt mici şi au caliciul tubular pubescent; corola este de un albastru luminos caracteristic (albastru lavandă); mirosul este fin şi penetrant.

35 Anatomie: Există numeroşi peri pe frunze şi flori: peri tectori pluricelulari ramificaţi; peri secretori mai ales cu picior scurt şi cap pluricelular. Se recoltează vârfurile înflorite ale plantelor sălbatice şi cultivate (pământuri calcaroase şi altitudine mai mare de 1000 m); trebuie distilat cât mai repede posibil după recoltă (pentru a evita pierderile de esenţă şi alterările). Localizată în Alpii de Provence, producţia franceză se menţine dificil; ea este concurată puternic de cea din străinătate (Maroc, Spania, Italia, Europa de Est).

36 Chimie: Esenţă cu miros agreabil fără camfor se extrage prin antrenate cu vapori de apă, 0,5÷0,8%; aceasta care conţine: alcooli terpenici din care principalul este linalol (30÷40%); esteri: acetat de linalil (35÷55%); mici cantităţi de hidrocarburi terpenice; puţin cineol şi urme de camfor.

37 Lavandulae flos compozitie chimica utilizari
Ulei volatil Acizi triterpenici Cumarine Antiseptic Antispastic Vermifug Antiinflamator Sedativ Hipotensiv Aromatizant Antimicrobian

38 Lavandulae aetheroleum
Florile proaspete 0.8 % Flori uscate pana la 1.5 % Lichid incolor sau slab galbui (lavandulol, acetat de lavandulil)

39 – lamaita, roinita – Melissa officinalis L. – fam
– lamaita, roinita – Melissa officinalis L. – fam. Lamiaceae Melissae folium

40 Melissae folium compozitie chimica utilizari
Uleiuri volatile Sedativ, spasmolitic (nevroze gastrice, cardiace) Frectie: nevralgii, migrene, insomnii Carminativ Stomahic Spasmolitic Ext. apos -antiherpetic Substante tanante Flavonoide Substante minerale Derivati de acid cafeic

41 Melissae aetheroleum Antrenarea cu vapori de apa a frunzelor proaspete
Lichid galben-pal Cis- si trans- citral Citronelal Citronelol Geraniol Linalool Cariofilena

42 YLANG-YLANG YLANG-YLANG, Cananga odorata(=”floarea florilor”).
Este arbore mic din regiunea indo-malaeziană şi din Madagascar; florile conţin între 1 şi 2% esenţă bogată în linalol şi geraniol; această esenţă, cu miros de iasomie este foarte utilizată în parfumerie.

43 Va multumesc!