MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

Παρουσίαση με θέμα: "MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE
ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME IN ROMANIA – IMPLICATIILE ASUPRA AGRICULTURII Dr. Ion SANDU, Dr. Elena MATEESCU A-V-a EDITIE ICAR FORUM – Managementul Riscului in Agricultura PALATUL PARLAMENTULUI 14 OCTOMBRIE 2008, BUCURESTI

2 CUPRINS ►SCHIMBARI CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL
► SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA ►FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME - ANI SECETOSI SI PLOIOSI IN ROMANIA ►EFECTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA AGRICULTURII IN ROMANIA

3 ►SCHIMBARI CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL - Cel de-al 4-lea Raport IPCC ( publicat in 2007, mentioneaza faptul ca, temperatura medie globala a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC in ultimii 100 de ani ( ) fata de 0.6 ºC pe perioada (Raport IPCC, 2001). De asemenea, 11 din ultimii 12 ani au fost printre cei mai calzi din sirul de date inregistrate dupa anul Cantitatile de precipitatii au crescut considerabil in emisfera nordica, iar in cea sudica, perioadele de seceta au devenit mai frecvente. ► Raportul estimeaza faptul ca, in cazul in care nu se iau masuri de reducere a emisiilor gazelor cu efect de sera, temperatura medie globala va creste in acest secol cu C. In cazul precipitatiilor, pentru perioada (in comparatie cu ), in timpul verii se asteapta descresteri de %, cu certitudine mai mare in sudul Europei. Acest deficit pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele. ► Fenomenul de incalzire globala a condus la cresterea frecventei evenimentelor extreme, respectiv situatii mai frecvente cu temperaturi extreme, inclusiv valuri de caldura, agravarea secetei in unele regiuni, precipitatii mai abundente in alte zone, topirea ghetarilor si a ghetii arctice, precum si cresterea globala a nivelului mediu al marilor si oceanelor.

4 ►SCENARII CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL
►Incalzirea medie globala la sfarsitul secolului 21 ( ) fata de perioada actuala se proiecteaza a fi cuprinsa intre 1.8°C si 4.0°C, in functie de scenariul de emisie a gazelor cu efect sera considerat. ► Din analiza schimbarilor in temperatura medie anuala la nivelul Europei rezulata ca, pentru perioada , se asteapta o incalzire cuprinsa intre 1.0°C si 1.5°C fata de perioada actuala Pentru perioada , in cadrul scenariului B1 se asteapta o incalzire cuprinsa intre 2.0°C si 2.5°C, iar in scenariul A2 o incalzire de 4.0°C -5.0°C. Se prevede ca in secolul 21 zonele de uscat de la latitudinile nordice superioare vor suferi incalzirea cea mai pronuntata, in schimb Pacificul de Sud si parti ale Atlanticului de Nord vor fi cele mai putin afectate de acest proces (sursa: Schimbarile climatice 2007: Contributie a grupului de lucru pentru stiinte fizice la cel de-al 4-lea Paport de Evaluare IPCC, Nairobi, 6 Februarie 2007).

5 ►In cazul precipitatiilor, pentru perioada (in comparatie cu ) sunt estimate cresteri de 5-10% in anotimpul de iarna, iar in timpul verii, pentru aceeasi perioada, se asteapta descresteri de 10-30%, cu certitudine mai mare in sudul Europei. ►Descresterea resurselor in special in zonele deficitare va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel global, cat si regional, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare. ► Deficitul pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele. Regimul precipitatiilor: modificari ale cantitatilor anuale [%]. Sursa: Adaptarea la schimbarile climatice in Europa. EU

6 ►Estimari privind impactul schimbarilor climatice la nivel European
Sursa: EEA, Projected impacts from climate change in different EU regions, 2007

7 ►SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA
Schimbarile in regimul climatic se incadreaza in contextul global, insa cu particularizari ale regiunii geografice in care este situata tara noastra. Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii. La nivelul secolului XX, temperatura medie anuala pe tara a crescut cu 0.5oC in aproape toata tara, din punct de vedere sezonier constatandu-se incalziri semnificative indeosebi in anotimpul de iarna si vara. Sub aspect pluviometric, pe perioada s-a evidentiat o tendinta generala de scadere a cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anul 1960 evidentiindu-se totodata, o intensificare a deficitului de precipitatii indeosebi in sudul tarii. In Romania, fata de perioada actuala , se asteapta aceeasi incalzire medie anuala ca cea proiectata pentru Europa si anume: - intre 0.5°C si 1.5°C pentru perioada ; - intre 2.0°C si 5.0°C pentru - din punct de vedere pluviometric, pentru perioada , peste 90% din modele proiecteaza secete pronuntate in timpul verii, in special in sudul si sud-estul tarii, cu abateri negative fata de perioada actuala mai mari de 20%.

8 ►Modificari observate in evolutia temperaturii medii anuale / 1961-2000
a) la nivel de tara b) Sudul tarii / Statia Alexandria

9 ►Modificari observate in evolutia cantitatilor de precipitatii anuale
/ a) la nivel de tara mm 400.0 450.0 500.0 550.0 600.0 650.0 700.0 750.0 800.0 850.0 900.0 1900 1904 1908 1912 1916 1920 1924 1928 1932 1936 1940 1944 1948 1952 1956 1960 1964 1968 1972 1976 1980 1984 1988 1992 1996 2000 b) Sudul tarii / Statia Alexandria

10 ► PRECIPITATII – zonalitate si frecventa anilor secetosi/ploiosi
Regim pluviometric predominant deficitar Frecventa (%) anilor secetosi/ploiosi SUDULsi SUD-ESTUL ROMANIEI < 350 l/mp / ani excesiv secetosi 0 – 5% 351 – 450 l/mp / ani secetosi 10 – 15% 451 – 600 l/mp / ani moderat secetosi 55 – 60% l/mp ani optimi 15 – 20% > 700 l/mp / ani ploiosi 5 – 10% Semnificatia regimului pluviometric <350 mm / excesiv secestos. 351 – 450 mm / secetos 451 – 600 mm / moderat secetos

11 Scenarii ale schimbarilor climatice bazate pe simularile diferitelor modele de circulatie globala (AOGCMS) si regionala (RegCM) RegCM /ICTP/ / SRES A2 HadCM3/ / SRES A2 RegCM/IPCC/ / SRES A1B

12 ► Extreme meteorologice in Romania / 1961 - 2000
 Cresterea semnificativa a mediei temperaturii minime de vara  Cresterea semnificativa a mediei temperaturii maxime de iarna si vara (pana la 2oC in S si SE / vara); Intensificarea fenomenului de aridizare in SE tarii;  Cresterea duratei maxime a intervalelor fara precipitatii in SV (iarna) si V (vara); Cresterea frecventei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari 12% cantitati zilnice) si extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantitati zilnice) pentru anumite regiuni pe perioada ; Cresterea semnificativa a numarului de zile cu bruma in majoritatea regiunilor tarii, determinata de o tendinta de deplasare spre primavara a ultimei zile cu bruma; Descresterea numarului de zile cu strat de zapada.

13 ► Ani extremi secetosi si ploiosi in Romania
► ANI EXTREMI SECETOŞI ÎN SECOLUL XX Deceniul : Deceniul : Deceniul : , Deceniul : Deceniul : , , Deceniul : Deceniul : , Deceniul : , Deceniul : , , Deceniul : , ► ANI EXTREMI SECETOŞI ÎN SECOLUL XXI Deceniul : , , ,

14 ► ANI PLOIOSI ÎN SECOLUL XX
Deceniul : 1910 Deceniul : 1911, 1912, 1915, 1919 Deceniul : 1929 Deceniul : 1937, 1939, 1940 Deceniul : 1941, 1944, 1947 Deceniul : 1954, 1955, 1957, 1960 Deceniul : 1969, 1970 Deceniul : 1972, 1974, 1975, 1976 Deceniul : 1981, 1990 Deceniul : 1991, 1997 ► ANI PLOIOSI ÎN SECOLUL XXI - 2004 2005 2006

15 ► Anul 2007 a fost cel mai cald din ultimii 107 ani in Romania
 Iarna 2007 a fost cea mai calda din ultimii 107 ani, fiind depasite recordurile absolute ale temperaturii maxime zilnice la 24 statii meteorologice.  Vara 2007 a fost comparabila cu cea din 1946, insa cu o persistenta mai mare a zilelor caniculare (Tmax >35.0oC). - a fost depasita temperatura maxima absoluta pentru luna iulie pe tara (44.30C pe data de 24 iulie, Calafat) - a fost depasita temperatura maxima absoluta lunara: iunie (53 statii), iulie (94 statii), august (17 statii) - numar record de temperaturi maxime zilnice >40.0oC = 148 cazuri - iulie/ numar record de zile consecutive caniculare (temperaturi maxime zilnice >35.0oC): 10 zile la Calarasi, Bucuresti-Filaret, Drobeta Tr. Severin

16 Numarul total de zile cu “arsita” intervalul de producere in 2007
INTENSITATEA FENOMENULUI DE “ARSITA” IN LUNA IULIE 2007 Statia agrometeorologica Intensitatea “arsitei” (ΣTmax≥32°C/ unitati de arsita) MM / iulie 2007 Numarul total de zile cu “arsita” MM / iulie2007 Numarul de zile consecutive cu “arsita”/ intervalul de producere in 2007 Calafat 25.1 unitati/ 110.1 unitati 10 zile 19 zile 5 zile / 1-5 iulie si 11 zile / iulie Bailesti 29.0 unitati/ 106.5 unitati 12 zile 21 zile 5 zile/ 1-5 si 7-11 iulie si Bechet 26.3 unitati/ 106.1 unitati 13 zile 10 zile / iulie Turnu Magurele 26.1 unitati/ 103.2 unitati 14 zile 20 zile 5 zile/1-5 si 7-11 iulie si Alexandria 35. 0 unitati/ 102.0 unitati 11 zile Giurgiu 26. 1 unitati/ 101.3 unitati 8 zile Drobeta Tr. Severin 15.2 unitati/ 93.6 unitati 17 zile 10 zile / zile Rosiori de Vede 28.0 unitati / 93.5 unitati 5 zile / 7-11 iulie si Caracal 24 0 unitati/ 91.4 unitati Bucuresti Baneasa 16.0 unitati/ 84.5 unitati 9 zile 18 zile 10 zile/ iulie Intensitatea cea mai accentuata a „arsitei” s-a inregistrat in intervalul iulie, cand temperaturile maxime din aer s-au situat frecvent peste C, pe areale extinse din sudul, sud-estul, estul si vestul tarii. In data de 24 iulie 2007, temperaturile maxime din aer au atins valori deosebit de ridicate ( C), local in Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova. La Calafat s-a atins valoarea de 44,3C, peste maxima absoluta a temperaturii aerului din luna iulie, respectiv 43,5C, inregistrata in data de 5 iulie 2000, la Giurgiu.

17 ► Anul , sub aspectul regimului pluviometric a fost excesiv de secetos la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii, deficitele de precipitatii fiind mai accentuate comparativ cu anul

18 SECETA PEDOLOGICA EXTREMA
► Rezerva de umiditate / GRAU DE TOAMNA In 2007, seceta a afectat >65% din suprafata cultivata, in proportii cuprinse intre %. In acest an, ponderile cele mai mari in suprafata cultivata cu cereale au fost detinute de culturile de porumb boabe (49,5%) si grau (37,9%). 30 MAI 2007 Seceta pedologica extrema Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata Aprovizionare satisfacatoare 27 IUNIE 2007 Seceta pedologica extrema Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata Aprovizionare satisfacatoare Aprovizionare apropiata de optim SECETA PEDOLOGICA EXTREMA

19 SECETA PEDOLOGICA EXTREMA
► Rezerva de umiditate / PORUMB 27 IUNIE 2007 Seceta pedologica extrema Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata Aprovizionare satisfacatoare Aprovizionare apropiata de optim 31 IULIE 2007 Seceta pedologica extrema Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata SECETA PEDOLOGICA EXTREMA

20 Valoarea medie multianula lunara / data producerii
► ANI EXCESIV DE PLOIOSI / ► Perioadele cele mai ploioase, cu cantitati de precipitatii deosebit de abundente care au determinat inundatii si baltiri de apa pe suprafete agricole extinse au fost: 1–6 iulie, 7–13 iulie, 14–20 iulie, 3–9 august, –17 august, 18–24 august 2005. Precipitatii (l/mp) / 1 Septembrie 2004 – 31 August 2005 Valoarea medie multianula / septembrie- august Valoarea maxima lunara / data producerii CALARASI 721.9 l/mp 488.9 l/mp 143.8 l/mp /iunie 2005 BECHET 733.8 l/mp 504.4 l/mp 145.2 l/mp /august 2005 OLTENITA 874.5 l/mp 523.8 l/mp 235.4l/mp / iulie 2005 CALAFAT 762.6 l/mp 515.7 l/mp 143.8 l/mp / iunie 2005 TURNU MAGURELE 758.6 l/mp 514.8 l/mp 185.6 l/mp /august 2005

21 ANI AGRICOLI EXCESIV DE PLOIOSI / GRAU DE TOAMNA - 2005
~ ha de teren agricol au fost afectate de inundatiile din perioada aprilie-septembrie 2005, din care ~ ha suprafata cultivata PRECIPITATII (l/mp) / IULIE 2005 6 IULIE 2005 13 IULIE 2005 EXCESE DE UMIDITATE

22 ANI AGRICOLI EXCESIV DE PLOIOSI / PORUMB - 2005
6 IULIE 2005 13 IULIE 2005 EXCESE DE UMIDITATE In intervalul aprilie – august 2005, calamitarea partiala/totala a culturilor agricole din Romania s-a datorat cantitatilor abundente de precipitatii, situate peste valorile medii multianuale lunare si care s-au inregistrat in numai 1, 2 sau 3 zile consecutive determinand inundarea terenurilor, aparitia exceselor de umiditate in sol, baltiri de apa temporare sau de lunga durata (peste 3-5 zile consecutive) la suprafata solului si in culturi.

23 ► Efectele fenomenului de seceta pedologica in 2007

24 ► Efectele dezastruoase ale inundatiilor in 2005

25 ► Efectele schimbarilor climatice asupra graului de toamna
 HadCM3/ / SRES A2  RegCM/ / SRES A1B  Scurtarea sezonului de vegetatie cu 2-14 zile, datorita cresterii temperaturii Cresterea productiei in 2050 cu 14%, ca urmare a efectului cresterii concentratiei de CO2 asupra fotosintezei

26 ► Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei din sol (EUA), perioada 2020-2050
I. Aplicarea irigatiilor / Grau de toamna  Graul de toamna utilizeaza mult mai eficient apa din sol in ambele scenarii, indeosebi in cazul scenariului Luand in considerare efectul CO2 asupra culturii neirigate si irigate de grau, EUA creste semnificativ cu 10-11% in 2020 si respectiv, cu 32-33% in 2050, comparativ cu perioada actuala, datorita in principal cresterii ratei de asimilare a CO2.

27 ► Efectele schimbarilor climatice asupra culturii de porumb
 HadCM3/ / SRES A2  Scurtarea sezonului de vegetatie cu 7 zile in 2020 si respectiv, cu 12 zile in 2050, ca urmare a cresterii temperaturii  RegCM/ / SRES A1B  Diminuarea productiei cu 14% in 2020 si respectiv 21% in 2050, ca rezultat al cresterii deficitelor de apa din sol, indeosebi in faza de umplere a boabelor

28  Cresterea deficitelor de apa si a duratei acestora
► Efectele schimbarilor climatice asupra balantei de apa din sol in cultura de porumb, perioada /scenariul SRES A1B  Diminuarea evapotranspiratiei reale, a precipitatiilor efective si a productiei  Cresterea deficitelor de apa si a duratei acestora  Cresterea evapotranspiratiei de referinta si a cerintelor fata de apa ale plantelor Apa accesibila plantelor de porumb se va diminua semnificativ datorita cresterii deficitelor de apa din sol, a evapotranspiratiei de referinta si a cerintelor fata de apa ale plantelor, ca urmare a reducerii cantitatilor de precipitatii si cresterii temperaturii

29 ► Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei din sol (EUA), perioada 2020-2050
I. Aplicarea irigatiilor / Porumb  In cultura de porumb neirigata, EUA se diminueaza semnificativ cu 22% in 2020 pana la 74% in 2050.  Prin aplicarea irigatiilor, EUA creste in ambele scenarii, respectiv cu % pana la 8-19%, comparativ cu perioada actuala.

30 ► Impactul schimbarilor climatice asupra speciilor pomicole, utilizand scenarii climatice arbitrare, respectiv cresterea temperaturii cu 1C /2040 si 2C /2060. Cresterea riscului fata de inghetul tarziu de primavara

31 CONCLUZII ► Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii, elemente considerate limitative pentru toate activitatile specifice domeniului agricol. ► In deceniile urmatoare, implicatiile incalzirii globale in economia industriala, aprovizionarea cu apa, agricultura, biodiversitatea vor fi foarte evidente. La nivel global, incalzirea are deci ca efect, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor extreme, in special seceta si inundatiile. Cauzele care conduc la aparitia acestor fenomene sunt legate evident atat de clima, cat si de interventiile umane, respectiv utilizarea defectuoasa a terenurilor si resurselor de apa, practicile agricole necorespunzatoare, despaduririle, suprapasunatul si, nu in ultimul rand, poluarea aerului si solului. ► Adaptarea la schimbarile climatice va beneficia in special de experienta dobandita din reactia la evenimentele climatice extreme, prin implementarea planurilor de adaptare si administrare a riscurilor schimbarilor climatice.

32 DIRECTII VIITOARE ● Identificarea si selectarea optiunilor agricole de adaptare pentru reducerea riscurilor agroclimatice termice si hidrice. ● Cuantificarea si formularea strategiilor alternative de adaptare. ● Recomandari privind cele mai eficiente masuri de adaptare in vederea limitarii impactelor negative ale posibilelor schimbari climatice.

33