Κατέβασμα παρουσίασης
Η παρουσίαση φορτώνεται. Παρακαλείστε να περιμένετε
1
Hepatitele virale acute
2
Date generale Infectii care au ca tinta primara ficatul
OMS- concept de hepatita virala acuta Virusul hepatitei A (VHA) Virusul hepatitei B (VHB) Virusul hepatitei C (VHC)- Virusul hepatitei D (VHD) Virusul hepatitei E (VHE) Recent: Virusul hepatitei G, TT??
3
Caracteristici generale
Virus Familie Diametru (nm) Genom VHA Picornaviride 27 ARN VHB Hepadnaviridae 42 ADN VHC Flaviviridae 55 VHD Neclasificat Virus defectiv 36 VHE Calciviridae 27-30 VHG ?
5
Virusuri cu hepatotropism facultativ (nu se incadreaza in conceptul de hepatita virala ac.
Herpes virusuri V . Rubeolic V. amaril Coronavirusuri Enterovirusuri Adenovirusuri EBV
6
Model general clinico-evolutiv
Incubatie- zile-luni Perioada preicterica (invazie) –zile pt. hepatitele cu transmiter digestiva Sindr. infectios gen. (febra,astenie, mialgii, cefalee) Sindr. digestiv ( inapetenta, greata, varsaturi, balonari, dureri hipocondrul drept) Pseudo-gripal , pseudoreumatismal Spre sfarsitul perioadei- urina hipercroma si scaune decolorate Uneori debut direct cu icter
7
Perioada de stare (perioada icterica)
Sindr. Icteric Intensitate variabila 1sapt.-1 luna (forme comune) Prurit Urina hipercroma (‘’bere bruna’’), scaune decolorate Sindr. Hepato-splenomegalic Sindr. Dispeptic dischinetic Sindr. Nervos astenic (apatie, depresie, irascibilitate, insomnie, adinamie) Sindr. Hemoragipar
8
Perioada posticterica Perioada de convalescenta
Declinul simptomatologiei din perioada de stare Perioada de convalescenta Pot aparea recaderi
9
Ex. laborator nespecifice
Citoliza hepatica- ALT, AST Sindr. Hepatopriv (scaderea unor proteine sintetizate exclusiv in ficat) Protrombina Proaccelarina Proconvertina Sindr. de Inflamatie si raspuns imun Ig. Serice, gammaglobuline Sindr. de retentie biliara Comun pana in 10 mg%, forme severe>15 mg% Sindr. Hematologic Leucopenie cu limfocitoza Leucocitoza- forme severe
10
Forme clinice Hepatita ac. Anicterica Hepatita ac. Icterica comuna
Clinic numai perioada prodromala Histologic si biochimic-aspect caracteristic Hvac. Hepatita ac. Icterica comuna Hepatita ac. Forme prelungite Forma colestatica sapt. Hepatita prelungita simpla-1-3 ani Hepatita cu recrudescente (ondulanta)
11
Forme severe Hepatita fulminanta
Necroza hepatica masiva cu encefalopatie hepatica si insuficienta hepatica, coma hepatica Tulburari de coagulare Crestera benzodiazepinelor endogene cu efect de amplificare a actiunii acidului gamma-aminobutiric asupra neuronilor inhibitori Hipoglicemie, alcaloza apoi acidoza Diselectromie severa(hipo K si Na) Edem cerebral Reducerea dimensiunilor ficatului Stare confuzionala,flapping tremor, agitatie, halena Deces 75% cazuri
12
Evolutie-complicatii
HV ac. enterale-vindecarea este regula (exceptie forma fulminanta) HV ac. parenterale-cronicizare frecventa Complicatii Anemie aplastica Pancreatita cu diabet Insuficienta renala ac. Crioglobunemie
13
Diagnostic pozitiv Date epidemiologice Clinic Laborator nespecific
Contact Risc parenteral Clinic Sindr. asteno-digestiv-icteric Laborator nespecific Hepatocitoliza Bilirubinemie Protrombina Dg.etiologic ELISA,PCR
14
Dg. diferential Perioada prodromala Perioada de stare
Gripa si alte viroze respiratorii, gastroduodenita, RAA, colecistite Perioada de stare Icterul Hemolitic Infectios CMV, HS, febra tifoida, sepsis, TB, leptospiroza, intoxicatii medicamentoase Obstructiv
15
Hepatita ac. virala A Etiologie
VHA, familia Picornaviridae, gen Hepatovirus,forma sferica, ARN linear, 27 nm 4 proteine de suprafata (VP1-VP4) si un singur determinant antigenic –Ag VHA Un singur serotip Cultivat pe celule de rinichi de maimuta Rhesus si celule diploide de plaman uman Inactivare 5 min. la 100 grade C Ultraviolete si clorinare NU- la solventi organici si acizi
19
Epidemiologie Sursa de infectie Omul, exceptional cimpanzeul
Nu exista purtatori cronici Transmitere pe cale fecal-orala Epidemii hidrice sau de tip alimentar Receptivitate generala Imunitate omologa solida Varfuri epidemice: toamna si inceputul iernii, cu caracter mutianual, in functie de masa receptiva Bolnavul contagios din partea a doua a incubatiei
21
Patogenie Ingestie orala
Multiplicare orofaringe, gl. salivare, intestin Pe calea v. porta ajunge la ficat Se leaga de un receptor hepatocitar, patrunde in celula unde sinetizeaza ARN si proteaze. Asamblare de virioni si parasirea celulei fara distrugerea ei. Se gaseste in scaun cca. 2 sapt Leziunile hepatice- mecanism imun Stimulare limfocite T citotoxice si NK cu secretare de citokine cu leziuni de inflamatie si necroza celulara
22
Manifestari clinice Majoritatea cazurilor- asimptomatica
Incubatia- 1 luna (14-45 zile) Perioada prodromala Cateva zile Sindr. Infectios general asociat cu manif. Digestive Perioada de stare Icter instalat insiduos, durata zile Atenuarea simpt. Perioada post icterica- normalizare clinica dar biochimic si histologic-2-6 luni Convalescenta : recaderi 2-15% Hepatita fulminanta: 1-3%
25
Evolutie-complicatii
Vindecarea este regula, chiar in formele prelungite sau cu recaderi Comlicatii Anemie Pancreatita cu diabet Insuficienta renala ac.
26
Diagnostic pozitiv Prognostic Profilaxie Ac. IgM anti VHA (ELISA)
Vindecare clinico-biologica in 2-4 luni (90%) Letalitate < 1% Profilaxie Masuri generale ( apa, alimente, igiena) Profilaxie pasiva cu imunglobuline Vaccinare anti HA (ex: Havrix)
32
Hepatita ac. virala de tip E
Etiologie VHE- fam. Calciviridae, gen hepevirus, ARN Transmitere orala Produce leziuni prin mecanism direct si indirect Epidemiologie Prevalenta ac. 2% Europa -17% Africa Sursa de infectie- necunoscuta ( maimuta, porcine?) Virus detectat in scaun la 14 zile de la debut Infectie secundara rare Persistenta scurta a ac., reinfectie posibila
38
Dg. etiologic – ac. IgM (IgG) anti VHE
Manifestari clinice Incubatie: zile (15-65) Clinica asemanatoare cu HA, forme colestatice mai frecvente Evolutie favorabila cu exceptia Varstnicii Femeile gravide in ultimul trimestru Persoane cu transplant Dg. etiologic – ac. IgM (IgG) anti VHE
39
Hepatita ac. virala de tip B
Etiologie VHB: familia Hepadnaviridae, gen Orthohepadnavirus, particole sferice nm, ADNdc +ADN polimeraza ARN –dependenta Susceptibilitae – omul si cimpanzeul Forma completa: particula Dane cu un invelis ext. lipoproteic, dublu stratificat si un miez intern de 27nm In sange Particule Dane Invelisul extern( AgHBs) sub 2 forme: Rotunda filamentoasa
47
Nu are efect citopatic direct-
Invelisul extern Ag HBs- determinanti antigenici : a, d, y, w, r Miezul AgHBc AgHBe ADN ADNpolimeraza Proteina X 7 Genotipuri: A la G Nu are efect citopatic direct- limfocite T anti preS limfocite T anti Ag HBc anti IgM antiHBc Integrarea in genom- inducere de activare oncogene (ciroza si neo)
48
Epidemiologie Problema de sanatate publica majora Sursa de infectie
Portaj Ag: 20% Asia, 5% Romania, 1% SUA Implicare in ciroza si cancer hepatic Sursa de infectie Bolnavul acut sau cronic purtator de virus Prin sange, saliva si sperma Cale de transmitere Parenterala (sange si derivate, instrumente contaminate) Contact sexual, sarut, contact intrafamilial strans Transmitere verticala ( 90% din copii sant AgHBs pozitivi)
50
Clinica Incubatie: zile (45-180). Contagios dupa 7 zile de la inoculare Perioada prodromala Fenomene digestive, febra, eruptii cutanate, artrite, glomerulonefrite Perioada de stare Asimptomatica Acuta Fulminanta Forme colestatice Forme prelungite Acuta prelungita Persistenta extinsa Recrudescenta Cronica
51
Evolutie-complicatii
Forma comuna- 6 luni vindecare 90% cazuri 10% purtatori cr. de virus N. nascutii -98% devin purtatori cr. Evolutie severa la varstnici Persoane HIV poz- purtatori cr. Prognostic Nefaforabil- varsta inaintata, suferinte hepatice ant., inocul masiv, teren compromis Letalitate 1%, forme fulminante70%
56
Diagnostic pozitiv Ag HBs- cu 2-7 sapt. inainte de debut clinic
Ac IgMc –persista 6-12 luni Ag HBe ADN VHB ADN polimeraza
59
Profilaxie Masuri generale: donatori, transfuzii, sterilizare, seringi unica utilizare Ig specifice Vaccinare (Engerix B, Recombivax HB, Genhevac B) 3 doze vaccin, revaccinare la 1 an si 5 ani
72
Hepatita ac. virala de tip C
Etiopatogenie Familia Flaviviridae, gen hepacavirus, ARN Invelis exterior glicolipidic cu 2 proteine Miezul viral: proteina cu mai multi epitopi slab imunogeni Genomul: ARN mc heterogen, cu mai multe subtipuri virale, distributie geografica inegala Mai multe tipuri si subtipuri virale, cu distributie geografica diferita
82
Patogenie Prezent in mononuclearele periferice, epiteliul vezicii biliare si cel intestinal Leziuni hepatice Prin actiunea directa citopatogena Datorate raspunsului imunologic al gazdei la antigenele virale Leziuni extrahepatice- incomplet studiate Virusul se ataseaza si patrunde in hepatocit, replicandu-se la nivelul citoplasmei Frecventa cronicizarii este mai mare decat la VHB prin eludarea sistemului imun
83
Aspecte histopatologice
Leziuni hepatocitare Grade variate de hiperplazie sinusoidala Inflamatie portala Steatoza microvalvulara In timp se dezvolta leziuni de tip peacemeal necrosis si de bridging necrosis => modificarea arhitecturii lobulare
84
Particularitati clinico-evolutiv
Incubatia 6-9 saptamani (2 saptamani – 6 luni) 75% infectie inaparenta In formele simptomatice : anorexie, varsaturi, greata Rar icter, rar formele fulminante Perioada de stare Simptome si semnele clinice similare cu HVA dar atenuate Dureaza zile Vindecare 20-30%, 70% purtatori cronici sanatosi 60% suferinta hepatica cronica cu factori favorizanti de tipul Varsta inaintata Coinfectia cu HVB 2/3 dezvolta HC activa, 5-20% ciroza hepatica Corelatie cu carcinomul hepatocelular
86
Diagnosticul etiologic
Complicatii Cazuri de anemie aplastica si crioglobulinemii Acrocianoza Glomorulonefrita cu insuficienta renala Diagnosticul etiologic Teste imunoenzimatice de evidentiere a anticorpilor anti-VHC Seroconversia se poate produce si dupa 3 luni PCR VHC Tratament Asemanator cu alte forme de HAcV Administrare de α interferon (3-5 MU x 3/saptamana, 24 saptamani)+ Ribavirina (1-1.2 g/zi) Profilaxie Masuri generale
89
Hepatita ac. virala de tip D
Etiopatogenie VHD, virus defectiv, cu dimensiuni similare cu VHB Formarea noilor virioni - doar in prezenta VHB Structura Invelis extern format din AgHBs Nucleocapsida ( cu nucleul ARN si AgHD) Multiplicarea are loc in ficat Patogeneza Mecanism direct - citopatic Mecanism indirect – mediat imunologic
90
Elemente de epidemiologie
Distributie universala a infectiei, cu variatii legate de incidenta regionala Sursa de infectie : omul Caile de transmitere: sange si derivate contaminate,exudatele, saliva, contact sexual la personelae AgHBs pozitive Evolutie endemic la copii in zonele cu prevalenta mare AgHBs sporadic la adulti in zonele cu prevalenta mica AgHBs
91
Aspecte clinico-evolutive
Incubatia 6-8 saptamani Coinfectia Concomitenta VHB si VHD HAcV severa, Un episod sau bifazica AgHBs, anticorpi IgM anti HBc, AgHd, anticorpi IgM anti HD, anticorpi anti HD totali Suprainfectia VHD se grefeaza pe o inf.cronica VHB Incubatie < Forma severa, evolutie spre cronicizare AgHBs, IgG antiHBc, AgHD, anticorpi IgM anti HD, anticorpi anti-HD totali
92
Tratament Profilaxie Principii generale de ingrijire
Masuri generale, inclusiv vaccinarea persoanelor susceptibile Imunglobulinele specifice si vaccinul anti-HB nu protejeaza purtatorii asimptomatici
93
Hepatita ac.virala de tip G
Etiopatogenie VHG – virus ARN, clasificat in familia Flaviridae Descoperit in 1995 Nu a fost inclus intre entitatile acceptate de OMS Detectat in serul bolnavilor la zile de la inoculare, persistand luni/ani de zile cronicizare in coinfectii cu VHC Cale de transmitere: transfuzii de sange
94
Manifestari clinice Perioada de stare asemanatoare cu HVC dar mai atenuata ALT valori medii Cronicizare %
96
Virusul TT Descris in 1997 in Japonia in hepatite post transfuzionale (dupa nume pacient dar si transmis-transfuzional) Prevalenta mare in Japonia dar mica inVest Cai multiple de transmisie Virus ADN, clasificat in familia Circoviridae Rol discutabil in hepatite
97
Principii de tratament in Hepatite ac.virale
Repaus absolut la pat- discutabil Regim igieno-dietetic – fara beneficiu Tratament etiologic – nu exista Substante lipotrope –utile in steatoza, diabet, subnutritie dar nu asigura vindecarea Corticoterapia – efect cosmetic, in formele colestatice Formele fulminante Asigurare aport caloric, hidroelectrolitic Reducerea productiei de amine endogene Mentinerea glicemiei Combaterea edemului cerebral Combaterea fenomenelor hemoragipare Transplant hepatic
Παρόμοιες παρουσιάσεις
© 2024 SlidePlayer.gr Inc.
All rights reserved.