COMPATIBILITATE si INCOMPATIBILITATE

Παρουσίαση με θέμα: "COMPATIBILITATE si INCOMPATIBILITATE"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 COMPATIBILITATE si INCOMPATIBILITATE
Masterat

2 REMEDII: Definitie: toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil asupra organismului, producand vindecarea sau prevenirea unei boli. Clasificare: remedii fizice remedii psihice remedii chimice: asocieri de substante bioactive si nu numai, administrate bolnavului pe diferite cai (generala – sistemica, locala – topica) = medicamente, forme farmaceutice Masterat

3 MEDICAMENT agent terapeutic = orice substanta sau amestec de substante utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburarilor functionale la om sau animale. OMS: “orice substanta sau asociere de substante care modifica un proces fiziologic sau patologic, în beneficiul celui care-l foloseste”. OMS: “orice substanta sau combinatie de substante care poate fi administrata la om sau animale în vederea stabilirii unui diagnostic sau a restaurarii, corectarii sau modificarii functiilor fiziologice”. Medicament = reflecta cu pregnanta importanta dictonului “primum non nocere“. Legea 95/2006, Titlul XVII: “orice substanta sau combinatie de substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om si care poate fi folosita sau administrata, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea functiilor fiziologice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical”. Masterat

4 MATERII PRIME Clasificare :
substante active/medicamentoase = au o actiune determinata asupra organismului (actiune farmacologica/efect terapeutic) substante auxiliare = inerte din punct de vedere farmacologic (fara actiune terapeutica), avand rolul de a transforma substanta medicamentoasa în forma farmaceutica si a o transporta la locul de actiune materiale si recipiente de conditionare – ambalare = servesc la închiderea formei farmaceutice într-un recipient, asigurand astfel protectia, stabilitatea si eficacitatea, pana la momentul utilizarii, facilitatea de administrare si informare asupra medicamentului. Masterat

5 Efect terapeutic: (sin
Efect terapeutic: (sin. actiune terapeutica, efect farmacodinamic, eficacitate) = este consecinta interactiunii dintre medicament si materia vie, cu producerea unui stimul, ce initiaza un efect biologic. Doza (< lat. dosis – portie, priza, doza) = cantitatea de medicament administrata unui bolnav o singura data sau pe unitatea de timp (de mai multe ori pe zi) pentru a produce un efect terapeutic. Posologia (< gr. pos = cum + logos = stiinta) = cantitatea totala dintr-un medicament, estimata în functie de varsta si greutatea bolnavului, administrata o data sau, de obicei, de mai multe ori, în timpul tratamentului unei boli. Factorii de care depinde stabilirea posologiei: caracteristicile bolnavului: varsta, sex, greutate, particularitati fiziologice natura bolii calea de administrare forma farmaceutica dozele de medicament absorbtia, biotransformarea si eliminarea medicamentului factori particulari dependenti de bolnav: idiosincrazie, toleranta, dependenta de medicament. Masterat

6 “timing-ul’” si ritmul administrarilor
Modul de intrebuintare: o serie de indicatii de administrare pentru un medicament, care se stabilesc în functie de urmatorii factori: doza de medicament calea de administrare “timing-ul’” si ritmul administrarilor dieta pe care trebuie sa o urmeze bolnavul etc. Masterat

7 Tipuri de terapie Farmacoterapie Dietoterapie Crenoterapie
Fizioterapie Radioterapie Radiumterapie Igienoterapie Psihoterapie Ergoterapie Terapia chirurgicala Acupunctura Presopunctura Masterat

8 CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
1. conceptia terapeutica: medicamente alopate: - < gr. allos = altul + pathos = boala - conceptia lui Hipocrate: “contraria contrariis curantur” - se bazeaza pe: - cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor - relatia farmacologica doza-efect - experimente biologice - observatie clinica - cuprinde si alte 4 metode: - Fitoterapia - Aromoterapia - Opoterapia - Apiterapia Masterat

9 medicamente homeopate:
- < gr. homoios = asemanator + pathos = boala - principiul lui Hipocrate: “similia similibus curantur” - tratament individualizat - doze infinitezimale placebo: - < lat. placere = a placea produs lipsit de efecte farmacodinamice obiective, care au uneori eficacitate terapeutica datorita sugestiei. placebo pur placebo impur Masterat

10 2. originea, natura si compozitia materiilor prime
Medicamente definite chimic: contin una sau mai multe substante active de natura minerala, biologica, de semisinteza sau sinteza, cu constante fizice si proprietati chimice caracteristice Medicamente nedefinite chimic: au compozitie complexa, contin amestecuri cu caracteristici variabile, dupa origine si modul de obtinere 3. Toxicitate Medicamente cu substante anodine Medicamente cu substante puternic active Medicamente cu substante stupefiante/psihotrope Masterat

11 4. forma farmaceutica - starea fizica lichida, semisolida sau solida sub care se gasesc medicamentele (una sau mai multe substante active si auxiliare ce au fost supuse unor procese tehnologice) Lichide: solutii, siropuri, tincturi, preparate injectabile/perfuzabile Semisolide: unguente Solide: supozitoare, pulberi, comprimate, comprimate cu cedare modificata, comprimate efervescente, capsule Masterat

12 6. Modul de prescriere si de eliberare:
5. Repartizarea dozelor de substanta activa in forma farmaceutica - forme farmaceutice unitare - forme farmaceutice unitare fractionabile - forme farmaceutice multidoza 6. Modul de prescriere si de eliberare: specialitati medicale OTC 7. Calea de administrare orala (enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, uz intern) parenterala (IV, IM, SC…) transmucozala (mucoasa bucala, nazala, oculara, auriculara, pulmonara, rectala, vaginala, uretrala) cutanata Masterat

13 8. Sistemul A.T.C. A. Tract digestiv si metabolism
B. Sange si organe hematopoietice C. Sistem cardiovascular D. Preparate dermatologice G. Aparat genito-urinar si hormoni sexuali H. Preparate hormonale 8. Sistemul A.T.C. J. Antiinfectioase sistemice L. Imunomodulatoare M. Sistem musculo-scheletic N. Sistem nervos P. Produse antiparazitare Masterat R. Aparat respirator S. Organe senzitive V. Varia

14 9. Locul de actiune si eliberare a medicamentului
Medicamente cu actiune locala (topica) Medicamente cu actiune generala (sistemica) - eliberare conventionala - eliberare modificata - eliberare accelerata - eliberare incetinita: - eliberare repetata - eliberare controlata - depot - eliberare amanata - eliberare la tinta: - vectori de prima generatie - vectori de a doua generatie - vectori de a treia generatie Masterat

15 Sisteme cu eliberare controlată pentru administrare parenterală
Un sistem implantabil ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie biostabil şi biocompatibil cu ţesuturile să fie netoxic şi necarcinogen să se poată îndepărta (în cazul celor nebiodegradabile) să elibereze substanţa medicamentoasă cu o viteză constantă, programată pe durata de timp necesară tratamentului să prezinte o rezistenţă mecanică suficientă pentru a nu se deteriora la implantare sau în cursul tratamentului. Masterat

16 Sisteme implantabile controlate prin osmoză
- Sistemul Duros (Alza Corp.) – pompă osmotică pentru eliberarea acetatului de leuprolid – eliberarea substanţei are loc continuu, timp de 12 luni. Sisteme implantabile controlate prin difuziune - Sistemul Norplant (Wyeth-Ayerst) - sistem de tip rezervor: levonorgestrel încorporat într-un material plastic de uz medical. - eliberarea substanţei - circa 5 ani. Sisteme controlate prin dizolvare - Sistemul Zoladex (Astra Zeneca) – implant subcutanat de tip matriţă ce conţine goserelin acetat - produs biodegradabil steril - eliberare continuă - 28 de zile. - acetatul de goserelin este dispersat într-o matriţă constând dintr-un copolimer de acizi D, L-lactic/glicolic. Sisteme bazate pe polimeri termosensibili - Sistemul de eliberare Atrigel (Atrix Lab.) - polimeri biodegradabili (acid polilactic-glicolic) dizolvaţi într-un solvent biocompatibil Masterat

17 Sisteme cu eliberare controlată pentru administrare oculară
Implante oftalmice: un rezervor cu substanţă activă înglobat într-o matriţă (sisteme matriceale insolubile sau biodegradabile) sau înconjurat de o membrană (sisteme rezervor) Implanturi oftalmice insolubile - Sistemul Ocusert Masterat

18 Implanturile oftalmice insolubile de tip matriţă sunt denumite şi lentile de contact hidrofile sau moi (suple). conţin substanţa activă dizolvată sau dispersată sub formă solidă într-un suport (matriţă), din care cedarea are loc prin difuziune. Exemple: lentilele de contact suple Soflens (Bausch-Lomb) şi Bionite (Griffin Lab.), fabricate pe bază de poli-(metacrilat de hidroxi-2-etil). Masterat

19 Implanturi oftalmice solubile
polimeri naturali (derivaţi de colagen şi de chitozan) polimeri sintetici sau semisintetici (alcool polivinilic, copolimeri poliacrilamidă/acrilat de etil/vinilpirolidonă/hidroxipropilceluloză). Insertul oftalmic solubil Lacrisert NODS – New Ophtalmic Drug Delivey System Masterat

20 SISTEME CU ELIBERARE LA ŢINTĂ A SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE
Microparticule (microsfere, microcapsule) particule polimerice sferice, cu diametrul cuprins între µm, care conţin una sau mai multe substanţe medicamentoase. microsfere: forme farmaceutice solide, constituite din particule omogene sau eterogene în care substanţa activă este dizolvată sau dispersată într-o matriţă polimerică naturală sau de sinteză microcapsule: forme farmaceutice solide, de tip rezervor, constituite din particulele substanţei active, în stare lichidă sau solidă, acoperite cu un film polimeric, care reprezintă peretele microcapsulei şi în compoziţia căruia intră unul sau mai mulţi polimeri naturali sau sintetici. Masterat

21 materiale de microîncapsulare
Substanţe medicamentoase: antibiotice, sulfamide, chimioterapice, antiinflamatoare steroidiene şi nesteroidiene, antiastmatice, peptide, proteine, blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante, anticanceroase, vitamine liposolubile. Substanţe auxiliare: materiale de microîncapsulare - substanţe biodegradabile: poliamide, poliesteri (polimeri ai acidului lactic, glicolic, copolimeri ai acidului lactic şi glicolic, polimeri ai ε-caprolactonei, acidului hidroxi-butiric), polianhidride, poliesteri, polizaharide (dextrani, chitozan, alginaţi, amidon, acid hialuronic, celuloză şi derivaţii săi), polipeptide şi proteine (gelatină, albumine serice de origine umană sau animală) - substanţe nebiodegradabile: copolimeri ai silicoanelor (dimetilsiloxan, metilvinilsiloxan), nylon Substanţe adjuvante: plastifianţi - In mediul neapos: ulei de ricin, monogliceride acetilate, esteri ai acidului sebacic, esteri ai acidului ftalic, siliconi, etc - In mediul apos: glicerină, propilenglicol, PEG-uri, etc agenţi tensioactivi Masterat

22 Nanoparticule (nanosfere, nanocapsule)
particule coloidale mici preparate din polimeri biodegradabili şi nebiodegradabili. nanosfere – sisteme matriceale, nanoparticule coloidale compacte, pline, fără cavităţi şi fără pereţi distincţi, în care substanţa medicamentoasă este inclusă într-o matriţă de polimer, dar poate fi şi de natură proteică, cu dimensiuni intre µm, de formă sferică, cu diametrul de 0.2 µm nanocapsule – sisteme rezervor, formate dintr-un nucleu apos sau uleios înconjurat de o membrană polimerică solidă. Masterat

23 SISTEME MATRIŢĂ/MATRICEALE
SISTEME REZERVOR - substanţa medicamentoasă este dizolvată sau dispersată uniform în excipienţi care au proprietatea de a forma o matriţă (schelet) care asigură o cedare prelungită prin intermediul structurii şi proprietăţilor sale. Contin: substanţele active agenţi formatori de matriţe (hidrofile, hidrofobe, inerte, dependente de pH, minerale) excipienţi care să faciliteze fabricaţia (diluanţi, lianţi, lubrifianţi, glisanţi) agenţi care să modifice caracteristicile difuzionale agenţi de solubilizare sau sisteme-tampon depunerea pe un nucleu a unui înveliş care controlează eliberarea substanţei medicamentoase. invelişul: ● un film sau o membrană polimerică: derivaţi de celuloză, copolimeri ai acidului metacrilic şi esteri metacrilici gastrosolubili, enterosolubili sau cu dizolvare independentă de pH; poliamide ● materiale lipidice: ceara, ceara Carnauba, monostearat de glicerol, etc. Masterat

24 una sau mai multe substante auxiliare substante active conditionare
provin din materii prime de origine diferita conditionare MEDICAMENT Masterat

25 Substante active/principii active/ substante medicamentoase
Definitie: - materii prime de origine vegetala, minerala, animala, microbiologica, de semisinteza sau sinteza, dotate cu proprietati preventive, de diagnostic sau curative fata de maladiile umane, utilizate pentru prepararea de medicamente, ca forme farmaceutice, cu ajutorul substantelor auxiliare si a materialelor de conditionare. Masterat

26 Originea substantelor active
1. origine biologica - vegetala: - plante intregi/parti de planta - preparate pe baza de plante - substante chimice definite izolate din plante - animala - microbiologica 2. origine minerala 3. semisinteza/sinteza Masterat

27 Substante auxiliare Definitie:
materii prime, inerte din punct de vedere farmacologic, care intra in compozitia unui medicament, in proportie diferita de cea a substantei active pot fi de origine: naturala, semisinteza, sinteza sunt destinate a aduce substanta activa intr-o forma farmaceutica apta a fi administrata bolnavului au rolul de a transporta substanta la locul de actiune Solvent Vehicul Excipient Adjuvant Aditiv constituie partea esentiala in realizarea formei farmaceutice asigura unele calitati ale formei farmaceutice si intervin in prevenirea degradarii Masterat

28 - < lat. vehiculum = vehicul, mijloc de transport
Solvent - < lat. solvo, -ere = a desface, a elibera - substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide, in care substanta activa este dispersata molecular, dizolvata, rezultand un sistem dispers omogen monofazic = solutie - Ex: apa, alcool, glicerol, ulei floarea soarelui, PEG, PG Vehicul - < lat. vehiculum = vehicul, mijloc de transport - substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide, in care substanta activa este dispersata omogen sau eterogen = dizolvare totala, coloidala, emulsionare - Ex: apa, alcool, glicerol, ulei vegetal, solutii uleioase, siropuri, mucilagii Excipient - < lat. excipio, -ere = a primi - se utilizeaza la prepararea formelor farmaceutice semisolide si solide - au rolul de a dilua substanta si de a permite transformarea ei intr-o forma farmaceutica - se obtine un sistem dispers eterogen - Ex: vaselina, lanolina, ceara, talc, amidon Masterat

29 < lat. adjuvo, -are = a da ajutor, a fi de folos
Adjuvant < lat. adjuvo, -are = a da ajutor, a fi de folos faciliteaza procesul tehnologic usureaza administrarea medicamentului ajuta medicamentul sa-si exercite actiunea Ex: agenti solubilizanti, diluanti, dezagreganti Aditiv < fr. aditif = adaugat amelioreaza proprietatile medicamentului Ex: stabilizanti (fizici, chimici, microbiologici), coloranti, edulcoranti, aromatizanti, conservanti Masterat

30 Caracteristici: Functii: Inertie fata de substanta activa
Inertie fata de recipientul de conditionare Inertie fata de organism Functii: Realizarea formei farmaceutice Divizarea dozei de substanta medicamentoasa Asigurarea stabilitatii medicamentului Eliberarea substantei active in forma controlata Reducerea efectelor secundare Reducerea numarului de doze si facilitarea compliantei tratamentului Ameliorarea biodisponibilitatii Masterat 30

31 Materiale de conditionare
Definitie: materii prime utilizate la fabricarea articolelor de conditionare primara si secundara, folosite la inchiderea formei farmaceutice intr-un recipient care sa-i asigure: protectia stabilitate eficacitate facilitate la administrare identificare si informare asupra medicamentului Ex: recipiente, accesorii, ambalaje Masterat 31

32 Rolurile elementelor de conditionare:
rol de protecţie - asigurarea integrităţii produsului este unul dintre cele mai importante atribuţii ale ambalajului. Produsul trebuie protejat faţă de: factorii mecanici (şocuri, deformări, în timpul manipulărilor de transport şi depozitare), factorii chimici (umiditate, lumină, oxigen), contaminanţii microbiologici, alte impurificări. În acelaşi timp ambalajul nu trebuie să cedeze medicamentului componenţii şi nici să nu absoarbă componenţi ai formulării. rol funcţional - ambalajul trebuie să faciliteze distribuirea medicamentului şi utilizarea lui de către pacient. rol de identificare şi informare - identificarea medicamentului reprezintă un element cheie în utilizarea sa corespunzătoare. Recipientul trebuie să poarte în particular o etichetă, pentru o identificare uşoară şi facilitarea administrării. rol de promovare a marketingului medicamentului - prezentarea atractivă a medicamentului trebuie să fie în armonie cu caracterul nobil al medicamentului şi să inspire o încredere suplimentară, sub aspect psihologic bolnavului, pentru a-l solicita. Prezentarea ambalajului diferă în funcţie de felul medicamentului. Masterat

33 Condiţiile unui recipient ideal:
să fie rezistent într-un domeniu larg de temperatură şi umiditate, la influenţa luminii şi la îmbătrânire să posede o rezistenţă mecanică corespunzătoare să împiedice pătrunderea de gaze şi lichide să fie rezistent la microorganisme să fie netoxice şi neiritante să nu intre în nici o reacţie fizică sau chimică cu ceea ce conţin să fie comode la utilizare transparenţă şi rezistenţă termică (în cazul condiţionării soluţiilor injectabile) Masterat

34 Condiţionarea soluţiilor
Pentru divizarea şi condiţionarea primară a soluţiilor şi siropurilor se utilizează flacoane de sticlă incoloră sau colorată (brun) din clasa hidrolitică I, care se închid cu dop de plastomer sau metal. Se pot folosi şi recipiente din plastomer rigid sau flexibil, opac sau transparent, prevăzute cu sisteme de închidere prin înşurubare. Pentru calea orală se folosesc flacoane din sticlă cu pereţii netezi şi fund rotund sau oval, cu capacităţi diferite: 10, 20, 30, 50, 100, 125, 150, 200, 300, 1000 g. Sunt însoţite de linguriţă sau mensură dozatoare (din material plastic) Pentru uz extern se recomandă recipiente de sticlă cu fund oval şi striuri longitudinale pe pereţi, care pot fi uşor deosebite şi pe întuneric, cu ajutorul simţului tactil. Soluţiile administrate în picături (pe cale orală sau pe piele) se condiţionează în recipiente de sticlă de capacitate mică (maxim 50 ml) cu fund rotund, hexagonal sau plat, însoţite de dop picător intern sau extern. Preparatele solide (pulberi, granulate pentru siropuri) se condiţionează tot în recipiente de sticlă, cu deschidere mai largă şi însoţite de aceleaşi accesorii. Masterat

35 etanşietate perfectă la agenţi externi
Pentru soluţiile cu vitamine se utilizează recipiente monodoză, sub formă de fiole cu două capilare, care are următoarele avantaje : contacul conţinutului cu un singur material de condiţonare, inert : sticla etanşietate perfectă la agenţi externi repartizarea cu maşini industriale, cu randament mare de umplere (numai prin umplere colectivă, sub vid) Masterat

36 flacoane de sticlă sau polimer opac cu pulverizator
Pentru condiţionarea primară a erinelor se utilizează recipiente pentru formele multidoză sau unidoză: flacoane de sticlă incolore sau colorate brun, de capacitate mică, 5-10 ml, prevăzute cu dop picător flacoane de sticlă sau polimer opac cu pulverizator flacoane cu soluţie şi pipetă nazală din plastomer pentru spălături fiolă – pipetă cu soluţie flacoane din sticlă sau plastomer cu racord picător flacon cu pulbere liofilizată şi vehicul cu soluţie pentru dizolvare ex tempore flacon nepresurizat care elimină o singură doză de erină, la o singură apăsare flacon presurizat (spray nazal) recipiente unidoză de ml din plastomer transparent obţinute prin procedeul modern de suflare-umplere-sigilare, automată la maşina Bottle-pack. Pe etichetă pot fi scrise următoarele menţiuni: “Numai pentru uz nazal!”, “Nu trebuie înghiţite!”, iar la preparatele decongestive nazale: “De evitat utilizarea prelungită sau excesivă!”, “De evitat utilizarea la copii foarte mici fără avizul medicului!” Masterat

37 Condiţii de calitate pentru fiole:
Preparatele injectabile se condiţionează în fiole sau flacoane din sticlă care asigură stabilitatea şi sterilitatea preparatelor. Condiţii de calitate pentru fiole: să aibă formă şi capacitate corespunzătoare, să fie uniforme şi cu capilarul bine centrat să fie incolore sau cu foarte slabe nuanţe verzui sau uniform colorate (în brun) să fie perfect centrate pentru a avea stabilitate să prezinte rezistenţă hidrolitică la sterilizare să aibă o stabilitate chimică corespunzătoare lipsă: calciu, plumb, zinc Stas-ul prevede trei tipuri de fiole: Tip A, cu două variante: închisă şi deschisă – prezintă formă cilindrică, cu fund plat şi o tijă mai îngustă, care se prelungeşte la un capăt Tip B, sunt tot cilindrice, dar cu fundul emisferic, ceea ce permite o bună aspirare a lichidului cu ajutorul seringii Tip C este reprezentat de fiole efilate la ambele capete Capacitatea fiolelor este de ml. Masterat

38 Flacoanele multidoze sunt recipiente de sticlă mici, prevăzute cu dop de cauciuc, fixat ermetic cu ajutorul unei capsule metalice de aluminiu, care asigură protecţia. Au capacitate de ml, rareori 50 ml. Sunt utilizate pentru condiţionarea medicamentelor injectabile sub formă de pulberi liofilizabile (antibiotice, preparate opoterapice), comprimate pentru soluţii sau suspensii injectabile, care se prepară ex tempore sau chiar a preparatelor injectabile multidoze sub formă de soluţii. În mod obişnuit, signarea fiolelor se realizează pe fiolele goale, după ce au fost spălate şi uscate, odată cu sterilizarea lor, pentru a asigura condiţionarea exactă a medicamentelor injectabile. Aplicarea etichetei pe flacoane se execută în final, deoarece etichetele se pot deslipi şi deteriora la sterilizare. Fiolele şi flacoanele se ambalează în cutii de carton, de diferite mărimi. In interiorul lor se află compartimente ondulate cu jgheaburi în formă de U sau sistem grătar (din carton sau material plastic) pentru a le feri de spargere. Eticheta ambalajului cuprinde: numele întreprinderii producătoare, denumirea şi formula preparatului, concentraţia, numărul de fiole, data preparării, data expirării, modul de administrare, marca fabricii. Seringi autoinjectabile se utilizează cu scopul de a facilita manipulările în momentul injectării; sunt livrate în anbalaj steril, gata de utilizare, cu lichide de injectat în ambalaj etanş. Pot fi din material plastic şi nu necesită piston sau pot fi din sticlă, dar cu piston din cauciuc. Sunt livrate cu acul fixat de seringă sau ambalat separat. Masterat

39 Pentru preparatele perfuzabile, sânge uman conservat şi derivatele de sânge se utilizează recipiente din sticlă şi din plastomeri suple sau rigide. Pentru recipientele din sticlă se indică sticla de tip I şi II. Se utilizează flacoane de sticlă denumite “tip sânge” gradate sau nu în două sensuri, cu pereţii groşi, rezistenţi, care se închid cu dopuri de cauciuc şi capsule metalice din aluminiu, prin înşurubare. Flacoane şi saci (pungi) din plastomeri – reprezintă o condiţionare modernă a soluţiilor perfuzabile datorită faptului că sunt uşoare, incasabile, pot fi uşor transportate şi stocate şi se folosesc o singură dată. Pot avea diferite capacităţi: 125, 250, 500, 1000 şi 2000 ml. Masterat

40 Condiţionarea unguentelor
Se utilizează diferite tipuri de recipiente, fabricate din materiale şi de forme variate: cutii şi borcane din sticlă, porţelan alb sau plastomeri – mai ales in farmacie pentru condiţionarea unguentelor şi mai mult pentru domeniul cosmetic şi nu pentru unguentele dermatologice tuburi metalice din staniu (mai rar) sau aluminiu, sunt deschise la baza lor pentru umplere, se închid prin pliere şi ştantare. Sunt acoperite în interior cu un strat protector de oxid de aluminiu; se vernisează cu un strat de lac sau cu răşini epoxidice inerte, la inetrior. Tuburile pentru unguentele dermatologice au o capacitate de 5-75 g, cele pentru administrare oftalmică au capacitate mică, de 3-5 g. tuburi din plastomeri , flexibile. Sunt destinate mai ales pentru cremele cosmetice saşete unidoză din aluminiu, hârtie, plastomeri sau complecşi – au capacitate de 1-5 g şi sunt de unică folosinţă; sunt utilizate pentru unguente, geluri, creme, unguente transdermice capsule gelatinoase moi – sunt rezervate pentru unguentele vaginale, rectale şi oftalmice unidoză flacoane presurizate cu gaz comprimat – unguentul este închis într-un container deformabil, deci fără a fi în contact direct cu gazul; după emisia din flacon şi evaporarea gazului propulsor pe piele rămâne o peliculă fină de gel. Masterat

41 Condiţionarea supozitoarelor
În industrie se utilizează două procedee de condiţionare primară: procedeul mai vechi discontinuu – după răcire şi solidificare supozitoarele sunt scoase din formele metalice şi apoi introduse individual în benzi (strips) formate din filme de celofan sau aluminiu, acoperite cu un lac termocolant sau din polietilenă procedeul în flux continuu – amestecul fluid ce conţine masa de supozitoare este divizat direct în alveolele preformate (blisters), constituite din plastomeri termoformabili ca: polietilena, policlorura de vinil, acetat de celuloză. Blisterele sau benzile cu supozitoare sunt imprimate cu data de fabricare şi codul şarjei. Se efectuează crestături pe traseul cărora va avea loc ruperea ambalajului în vederea scoaterii supozitorului cât şi perforaţii, care să permită separarea supozitoarelor între ele. Acestea sunt apoi divizate în număr de 3, 6 sau 10 plachete şi introduse împreună cu prospectul produsului în cutii de carton inscripţionate specific şi eventual, cu accesorii de aplicare. Se pot scrie diferite recomandări suplimentare: A se păstra la rece!, Numai pentru uz rectal!, Numai pentru uz vaginal!. Masterat

42 Condiţionarea pulberilor
Pulberile nedivizate se condiţionează în pungi de hârtie pergaminată, folii de plastic sau aluminiu, flacoane de sticlă sau cutii metalice inoxidabile şi apoi ambalate în cutii de carton. Pulberile divizate se condiţionează în plicuri termosudabile, realizate din hârtie, folii de plastic sau aluminiu, care asigură o bună conservare cât şi o uşoară distribuire şi transport. Masterat

43 Condiţionarea comprimatelor
Comprimatele se condiţionează în diferite învelişuri şi recipiente, fie în vrac, fie individual. Pentru recipiente şi ambalaje se utilizează materiale variate: hârtie, carton, sticlă, plastomeri, metal: aluminiu şi staniol, singure sau asociate în complcşi. Există 2 tipuri principale de condiţionare a comprimatelor: 1. condiţionare multidoze: comprimatele sunt introduse în recipiente de sticlă, plastomer, metal sau pungi de hârtie: - pungi de hârtie sau cerate - saşete din hârtie sau aluminiu - cutii, tuburi de sticlă incolore sau colorate în brun - cutii din plastomer opac - tuburi de aluminiu În aceste recipiente, comprimatele sunt imobilizate cu ajutorul unui tampon de vată sau un resort din plastomer, pentru a evita şocurile mecanice şi frecarea în timpul transportului. 2. condiţionare unidoză: asigură protecţia individuală a fiecărui comprimat şi permite identificarea fiecărei doze, până în momentul administrării, datorită inscripţionării de pe ambalaj. Aceste ambalaje sunt cele mai moderne şi evită contaminarea microbiană, fiecare comprimat fiind izolat în ambalaj. Se utilizează, în principal, două tipuri de condiţionare unidoză: - folii de tip blistere (obţinute prin termoformare), cu alveole (godeuri), pe bază de: aluminiu, staniol, hârtie, plastomeri sau complecşi. - fâşii, folii de tip benzi – obţinute prin termosudare, din hârtie cerată, plastomeri sau hârtie Masterat

44 Condiţionarea individuală a comprimatelor în folii (tehnica blister) prezintă avantajul economisirii de material, timp şi personal şi o garantare a integrităţii comprimatelor în timpul transportului. Cutiile şi foliile se ambalează în cutii de carton inscripţionate. O atenţie deosebită se acordă comprimatelor efervescente a căror ambalare necesită recipiente etanş, la care se adaugă substanţe absorbante – silicagel. Pentru a evita deteriorarea comprimatelor în timpul transportului, dopurile flacoanelor prezintă spirale din material plastic care nu permit rostogolirea acestora. Pe ambalaje se aplică eticheta. Cutiile de carton se grupează în pachete, pe care se aplică eticheta corespunzătoare. Masterat

45 MATERIAL DE CONDITIONARE
SUBSTANTA ACTIVA 1 2 SUBSTANTA AUXILIARA MATERIAL DE CONDITIONARE 3 INCOMPATIBILITATE manifestata ascunsa Masterat 45

46 manifestata – duce la modificari perceptibile pe cale senzoriala
Incompatibilitate = interactiunile dintre componentele individuale, ivite in cursul: - fabricarii - conditionarii - depozitarii manifestata – duce la modificari perceptibile pe cale senzoriala ascunsa – se identifica prin metode analitice sau prin teste “in vitro” incompatibilitati reducerea calitatii Clasificare: incompatibilitati farmaceutice incompatibilitati terapeutice Masterat 46

47 Incompatibilitati /interactiuni farmaceutice
modificari fizico-chimice biologice, care au loc inainte de administrarea in organism, intre: - materiile prime - materii prime – factori externi Interactiuni fizico-chimice: duc la preparate neomogene, din care este dificila preluarea corecta a dozelor terapeutice sunt favorizate de o serie de factori: lumina, temperatura, aer, mediu acid/alcalin Exemple: - nemiscibilitatea - insolubilitatea - salefiere - distributia substantelor active si auxiliare intre diferite faze ale unui sistem dispers si concentrarea la interfete - complexare - sarcini electrice - substantele auxiliare din materialele de conditionare Masterat 47

48 Fenomenele cele mai întâlnite, variabile în funcţie de natura materialelor de ambalaj, care pot constitui sursa unor incompatibilităti, determinând apariţia unor neechivalenţe terapeutice la produşi identici sunt: fenomenele de sorbţie a substanţei medicamentoase până la o anumită stare de echilibru, de suprafaţa recipientului cu repercusiuni asupra conţinutului în principii active şi riscuri de degradare a preparatului farmaceutic fenomenele de desorbţie a componenţilor chimici ai recipientelor sau ambalajului, medicamentelor conţinute fenomenele de permeabilitate din atmosferă în interiorul conţinutului recipientului sau invers din interior spre exterior fotodegradarea sau modificarea procesului de polimerizare şi îmbătrânire a materialelor plastice în prezenţa medicamentelor sau a factorilor externi. Masterat

49 interactiuni terapeutice
Incompatibilitati / interactiuni terapeutice Apar cand un medicament contine: substante cu actiune competitiva actiunea unui component afecteaza actiunea altui component Clasificare: interactiuni farmacocinetice → modificari ale absorbtiei, distributiei, biotransformarii si eliminarii interactiuni farmacodinamice → antreneaza actiunile sau efectele medicamentelor in organism Masterat 49

50 Interactiuni farmacocinetice
Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie: - modificari pH sucului gastric si intestinal formare de complecsi metabolizarea unor medicamente de catre mucoasa gastrointestinala sau de catre flora microbiana sindroame de malabsorbtie modificarea motilitatii gastrointestinale Interactiuni la nivelul procesului de distributie: modificarea fluxului sanguin hepatic – ex: propranolol - lidocaina deplasarea de pe proteinele plamatice – ex. Sulfamide antibact – anticoagulante orale Masterat 50

51 Interactiuni asupra metabolizarii: inhibitiei enzimatice
inductiei enzimatice Inhibitie enzimatica Medicamentele inhiba enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice) ↓ scade clearance-ul hepatic creste concentratia plamatica creste efectul farmacologic cresc riscurile toxice Ex: Cimetidina, Fenilbutazona, Eritromicina, Ketoconazolul → scad procesele de metabolizare a anticoagulantelor orale, sulfamidelor antidiabetice Masterat 51

52 Inductie enzimatica Medicamentele/chimicale, aditivi alimentari, benzopirenul din fumul de tigara induc enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice) ↓ creste clearance-ul hepatic scade concentratia plamatica scade efectul farmacologic Ex: barbiturice (fenobarbitalul) → scad efectul: - anticoagulante orale - antidepresive triciclice - doxiciclina - contraceptive orale - fenotiazine neuroleptice Masterat 52

53 Interactiuni asupra excretiei urinare: filtrarea glomerulara
secretia tubulara reabsorbtia tubulara Ex: Alcalinizante ale urinii – scad eliminarea: amfetaminei, metadonei - cresc eliminarea: fenobarbitalului, salicilati Probenicid - scade eliminarea: fenilbutazona, penicilina, salicilati Diureticele – cresc eliminarea Masterat 53

54 Interactiuni farmacodinamice
Sinergism = substantele active actioneaza in acelasi sens de aditie = substantele active asociate actioneaza pe acelasi tip de receptori de potentare = substantele active asociate actioneaza pe receptori diferiti - dorit - evitat Antagonism = substantele active actioneaza in sensuri opuse partial = scaderea actiunii farmacodinamice total = anularea sau chiar inversarea actiunii farmacodinamice Masterat 54

55 anticoagulante – AAS → hemoragii, sangerari digestive
antidiabetice – diuretice tiazide/glucocorticoizi → efect hipoglicemiant scazut bactericide (peniciline) – bacteriostatice (tetracicline) → efect bactericid scazut anticoagulante – AAS → hemoragii, sangerari digestive tranchilizante/neuroleptice – alte deprimante SNC (hipnotice, alcool) → sedare excesiva, coma sulfamide antidiabetice – beta-adrenolitice → hipoglicemie, coma hipoglicemica antihipertensive si/sau diuretice – AINS → efect hipotensiv scazut antiaritmice – diuretice hipokaliemiante → efect antiaritmic scazut glicozizi cardiotonici - diuretice hipokaliemiante → toxicitate crescuta analgezice – antipiretice pirazolone – sulfonamide antidiabetice → agranulocitoza, risc crescut de efect letal antagonisti de calciu – beta-blocante → bradicardie crescuta, bloc cardiac tetracicline – antiacide → scad efectul antibioticului diazepam – contraceptive orale → scade efectul contraceptiv amoxicilina - contraceptive orale → scade efectul contraceptiv acid ascorbic – anticoagulante orale → scade efectul anticoagulantelor AAS – antiacide → scade efectul AAS AAS – antihipertensive → scade efectul antihipertensivelor Masterat 55

56 Interactiuni medicamente – bauturi alcoolice/alimente
interactiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale diferitelor deprimante centrale (sedative, tranchilizante, hipnotice, neuroleptice, opioide) ca si substante din grupe care au efecte secundare sedative. scaderea performantelor psihomotorii reactii disulfiram – alcool: - alcoolici - sulfamide antidiabetice - metronidazol - furazolidon - griseofulvina - cefalosporine reactii hipoglicemice – sulfamide antidiabetice inhibitia unor enzime metabolizante – anticoagulante orale – risc de hemoragii inductoare enzimetice – paracetamol – creste hepatotoxicitatea Masterat

57 Interactiuni medicamente – alimente
1. Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin 30 de minute inainte de masa Pansamente gastrice Hepatoprotectoare Purgative Antihelmintice Diuretice Masterat 57

58 3. Medicamente administrate cu 20-45 minute inainte de masa
2. Medicamente ce trebuie administrate in afara meselor (1 ora inainte de masa sau 3 ore dupa) Ampicilina, Eritromicina, Penicilamina, Penicilina V, Tetraciclinele (exceptie doxiciclina), Norfloxacina, Cloramfenicol Analgezice Preparate cu hormoni tiroidieni Anticonvulsivante Anticoagulante Antianemice Antihistaminice Antitusive Bronhodilatatoare Sedative Tranchilizante Vasodilatatoare Vitamine 3. Medicamente administrate cu minute inainte de masa Anorexigene (30-45 minute) Antispastice (20-30 minute) Fenobarbital Stimulatoare ale secretiei gastrice (15-20 minute) Sulfamide hipoglicemiante Masterat 58

59 4. Medicamente administrate in timpul meselor sau imediat dupa masa, cu alimente (inclusiv lapte)
Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina) AAS Antiinflamatoare Biguanide Carbamazepina Digitalice orale Fier Griseofulvina Hidroclorotiazida Hidrocortizon Indometacin Izotretinoin Lovastatina Metronidazol Metoprolol, Propranolol Nifedipin Nitrofurantoin Prednison, Prednisolon Salazopirina Spironolocatona Teofilina Verapamil Masterat 59

60 5. Medicamente administrate la 30 minute - 2 ore dupa masa
Antiacide Coleretice Colecistochinetice Hipocolesterolemiante (1.5-2 ore) 6. Medicamente care nu se administreaza asociate cu lapte sau produse lactate Bisacodil Clorura de potasiu Tetracicline Masterat 60

61 7. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe (grapefruit): antiaritmice, antidepresive, anticonceptionale, antivirale, imunosupresoare, medicamentele folosite pentru scaderea colesterolului din sange 8. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace, antiasmatice, antiulceroase, imunodepresive, contraceptive orale, cand este administrate concomitent cu acestea. In momentul in care se intrerupe administrarea de sunatoare, efectul acestor medicamente poate creste foarte mult. 9. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera unele substante inductoare enzimatice, capabile sa favorizeze metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor medicamente, precum cele antiastmatice (aminofilina, teofilina), a unor analgezice (paracetamol), antiaritmice (propranolol), anxiolitice sedative (diazepam) Masterat 61

62 Recomandari 1. Alimente cu continut scazut in sodiu – indicate in hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, hiperhidratare: - cartofi, fasole, macaroane, fructe si legume proaspete, galbenus de ou, gem, miere 2. Alimente bogate in sodiu – de evitat in hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca: - bere, unt, fast-foods, conserve, ketchup, branzeturi, chipsuri, muraturi, spaghete, snacks, masline verzi, fulgi cereale Masterat 62

63 5. Alimente bogate in fier – in anemii feriprive:
3. Alimente bogate in calciu – recomandate copiilor, in hipocalcemie, dupa menopauza: lapte, oua, broccoli, branzeturi si alte produse din lapte, spanac, sardine, somon, stridii, tofu 4. Alimente bogate in potasiu – in tratamentul cu diuretice ce elimina potasiul: nectarine, portocale, mango, kiwi, ciuperci, lapte, piersici, grapefruit, avocado, papaya, unt de arahide, prune, fructe uscate, smochine, curmale, sare cu K, struguri, nuci, seminte floarea soarelui, banane, broccoli, cartofi, fasole, morcovi, spanac 5. Alimente bogate in fier – in anemii feriprive: - cereale, paine neagra, germeni de grau, legume cu frunze verzi, fasole si mazare uscata, stridii, broccoli, pepene verde, fructe uscate, prune, curmale, seminte floarea soarelui, lapte de soia, tofu, organe (ficat, inima, rinichi), sfecla de zahar Masterat 63

64 - avocado, iaurt, frisca, soia, alune, ciocolata, vin rosu sau alb
6. Alimente ce contin tiramina in cantitate medie – se consuma cu moderatie in tratamentul cu inhibitori IMAO: banane, fasole, zmeura, produse din varza acra, bere fara alcool, branza (exceptie crema de branza si branza cottage), smochine uscate, preparate din carne (carnati, ficat, pateu, salam), struguri, prune, unt, cafea, ceai, drojdie de bere, produse fermentate din soia 7. Alimente ce contin tiramina in cantitate mare – de evitat in tratamentul cu inhibitori IMAO: - avocado, iaurt, frisca, soia, alune, ciocolata, vin rosu sau alb Masterat