Fitoterapia în afecţiunile respiratorii

Παρουσίαση με θέμα: "Fitoterapia în afecţiunile respiratorii"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Fitoterapia în afecţiunile respiratorii
Dr. Carmen Nonn Dr. Dalia Faur

2 Fitoterapia în afecţiuni respiratorii
Plante medicinale, produse vegetale utilizare internă: plante medicinale cu acţiune: diaforetică, antifebrilă demulcentă expectorantă spasmolitică antibiotică, antivirală utilizare externă: uleiuri volatile

3 DIAFORETICE reducerea simptomelor primare în infecţii ale tractului superior (dureri de gât, rău general) ceaiuri calde, băi calde ale picioarelor → favorizează diaforeza → reduc vâscozitatea secreţiilor bronşice → protejează mucoasele de uscare

4 DIAFORETICE Tei -Tilia platyphyllos Salcie -Salix alba
Creţuşcă -Filipendula ulmaria Soc -Sambucus nigra

5 TILIA SPECIES flori de tei -Tiliae flos
Tilia platyphyllos = T. grandifolia (tei mare) Tilia cordata (tei roşu, pădureţ) Tilia tomentosa = T. argentea (tei alb, argintiu) Tiliaceae Tilia platyphyllos Tilia cordata Tilia tomentosa

6 TILIAE FLOS Compoziţie chimică: mucilagii, ulei volatil cu farnesol tanin, flavonoide, saponine, cumarine Acţiuni: diaforetică (farnesol, flavonoide) demulcentă (mucilagii) imunostimulentă (polizaharide) antispastică (flavonoide) expectorantă (saponine) sedativă SNC (ulei volatil) Utilizări: în răceli, bronşite, tuse, faringo-laringo-traheite

7 Salix alba -salcie albă
scoarţă de salcie Salicis cortex

8 Salicis cortex Compoziţie chimică
- heterozide ale saligenolului: salicozida, populozida - flavonoide, taninuri Acţiuni -febrifugă, diaforetică -antiinflamatoare, analgezică (inhibă COX-2) Utilizări - avantaje faţă de aspirina de sinteză - efect retard, metabolizare lentă, biodisponibilitate prelungită - efecte adverse reduse la nivel gastric

9 FILIPENDULA ULMARIA creţuşcă Ulmariae flos, Ulmariae herba flori şi partea aeriană de creţuşcă

10 Ulmariae herba Compoziţie chimică - derivaţi de acid salicilic: monotropitozidă, spireină -flavonoide, ulei volatil, tanin Acţiuni -antipiretică, analgezică, antiinflamatoare - diaforetică -antiulceroasă Utilizări - răceli, febră

11 PLANTE CU PROPRIETĂŢI DEMULCENTE
1111 Demulcere (lat) – a calma, a linisti tusea este un act reflex determinat de iritarea mecanică a mucoasei respiratorii; faringele, laringele şi traheea conţin receptori sensibili la stimulii mecanici; mucilagiile pot reduce tusea prin formarea unei pelicule protectoare pe mucoasele iritate; aceste efecte sunt limitate la faringe, mucilagiile fiind greu absorbabile datorită moleculelor mari, de aceea nu pot produce efecte la nivel traheo-bronşic PLANTE CU PROPRIETĂŢI DEMULCENTE indicate în afecţiuni acute ale căilor respiratorii calmează mucoasele iritate ameliorează simptomele bolii Mucilagii efecte calmante pe mucoasele iritate de la nivelul faringelui → peliculă protectoare → reducerea tusei

12 Specii medicinale cu mucilagii
Nalbă mare-ALTHAEA OFFICINALIS Nalbă de pădure-MALVA SILVESTRIS Lumânărică-VERBASCUM SP. Pătlagină-PLANTAGO LANCEOLATA Lichen de piatră-CETRARIA ISLANDICA

13 ALTHAEA OFFICINALIS Preparate: nalba mare spontană şi cultivată
1313 Mundatum = decorticat ALTHAEA OFFICINALIS nalba mare spontană şi cultivată Althaeae radix Althaeae folium compoziţie: 20-35% mucilagii acţiune demulcentă Preparate: Althaeae radix: macerat la rece (pentru extragerea mucilagiilor) administrare – gargară asociere cu sirop de pătlagină

14 MALVA SILVESTRIS nalba de pădure Malvae flos Malvae folium aceleaşi principii active (1/4) extern – gargară, comprese calmante în inflamaţii acute

15 VERBASCUM SP lumânărică
Probleme de conditionare – f. higroscopică 1515 VERBASCUM SP lumânărică Verbascum densiflorum syn. V. thapsiforme V. phlomoides V. thapsus V. speciosum Verbasci flos – corola+staminele desprinse din receptacul V. densiflorum

16 VERBASCUM SP. Compoziţie: mucilagii saponine acide
flavonoide, carotenoide, iridoide Acţiuni demulcentă, expectorantă (mucilagii, saponine) mai eficient în faza subacută a bolii şi în bronşita cronică cu tuse persistentă, decât în inflamaţii acute ale mucoaselor

17 PLANTAGO LANCEOLATA pătlagina îngustă
Plantago major, P. media nu sunt off. efecte inferioare se folosesc topic în răni, arsuri, muşcături de insecte Plantago lanceolata

18 Plantaginis lanceolatae folium
din culturi şi flora spontană Compoziţie: mucilagii, glicozide iridoidice (catalpol, aucubină), tanin Acţiuni: - nu este demulcent de primă alegere -proprietăţi antibacteriene, imunostimulente, antiinflamatoare Indicaţii: infecţii respiratorii acute, bronşite acute, tuse uscată asociată cu infecţii respiratorii

19 Plantaginis lanceolatae folium
Preparate: Suc de pătlagină - prin presarea materialului vegetal proaspăt, mărunţit cca 25% suc, combinat cu miere de albine, la cald Siropul de pătlagină – copii

20 Plantaginis lanceolatae folium
studii clinice – la pacienţi cu afecţiuni respiratorii acute: 3x1 l-ri sirop cu extract de pătlagină/zi, 3-14 zile 61% - scăderea simptomelor 64% - scăderea intensităţii şi frecvenţei tusei 66% - ameliorare a stării de sănătate după 3 zile eficacitate mai mare în calmarea tusei uscate efect antiinflamator local (nu inhibă centrul tusei) completarea tratamentului cu expectorante

21 CETRARIA ISLANDICUS LICHEN ISLANDICUS
2121 CETRARIA ISLANDICUS LICHEN ISLANDICUS lichen de piatră – creşte în zonele muntoase, golaşe, pe soluri pietroase, în păduri Conţine - mucilagii 50% (lichenina) principii amare (tonice) remediu pentru tuse

22 2222 Testat si pentru bolile cronice de stomac LICHEN ISLANDICUS Indicaţii: catar bronşic cronic, cu atac acut de tuse (vârstnici, astenici, cu tuse prelungită) Preparate: macerat la rece infuzie 1-2 l-ţe/150ml; 2-3 căni/zi, câteva luni

23 PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
2323 expectorare (lat.) = a expulza din piept PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE remedii ale tusei: ajută la fluidificarea secreţiilor favorizează eliminarea secreţiilor Saponine, uleiuri volatile ajută la drenarea mucusului din plămâni, bronhii şi trahee

24 PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
2424 PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE mucoliticele - fluidifică mucusul prin hidroliza glicozamino-glicanilor (vâscozitatea secreţiilor în plămâni depinde de concentraţia de mucoproteine) expectorantele cresc secreţiile bronşice şi ajută la fluidificarea şi eliminarea lor prin tuse

25 PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
2525 Parasimpatomimetice – hipersecretia glandelor bronsice Fluidificante ale secr. bronsice dat. proprietăţilor tensioactive PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE Saponine - proprietăţi expectorante: mecanism parasimpatic (stimulare reflexă a glandelor producătoare de mucus din bronhii) fluidificante ale secreţiilor bronşice (tensioactive) Uleiuri volatile: acţionează la nivelul epiteliului ciliat al mucoasei bronşice: stimulează mişcarea ciliară favorizează eliminarea mucusului

26 PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
2626 Glechoma hederacea (Herba Hederae Terestris) PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE Specia Principii active Ciuboţica cucului-Primula officinalis saponine Iederă-Hedera helix Scai vânăt- Eryngium planum Lemn dulce- Glycyrrhiza glabra Plămânărică- Pulmonaria officinalis saponine, mucilagii Iarbă mare-Inula helenium ulei volatil Cimbru- Thymus vulgaris Cimbrişor- Thymus serpyllum Anason- Pimpinella anisum Fenicul- Foeniculum vulgare Isop- Hyssopus officinalis Muguri de pin- Pinus silvestris

27 Primula officinalis (= P. veris), P. elatior ciuboţica cucului
Primulae rhizoma cum radicibus Primula officinalis Primula elatior

28 Compoziţie chimică 5-10% saponine triterpenice – acid primulic, acid elatioric glicozide ale acidului salicilic Acţiuni, utilizări expectorantă – mecanism parasimpatic fluidificantă a secreţiilor bronşice – saponine cu proprietăţi tensioactive derivaţii de ac. salicilic – efect antiflogistic decoct, infuzie

29 Primulae radix Indicaţii
- expectorant în bronşite cronice cu tuse simplă, persistentă asociere cu Thymi herba şi specii cu uleiuri volatile Preparate: Ceai simplu (Primulae radix) – ¼ l-ţă pulbere / 1cană apă – decoct - adm. 1 cană la 2-3 ore Ceai combinat (species) (+Anisi fructus, Foeniculi fructus) Tinctura Primulae pic. de 4x/zi Extract fluid de Primula pic. de m.m. x / zi 2929

30 Eryngium planum –Scai vânăt
conţine saponine triterpenice, pectine, flavonoide acţiune expectorantă

31 3131 Glycyrrhiza glabra lemn dulce

32 Liquiritiae radix conţine - saponine: glicirizina - flavonoide
acţiune expectorantă - prin alt mecanism decât alte saponine (glicirizina nu este iritant gastric) antiinflamatoare, antispastică intră în compoziţia unor preparate recomandate în afecţiuni respiratorii

33 Pulmonaria officinalis plămânărică
3333 Se ut. mai putin Pulmonaria officinalis plămânărică Pulmonariae herba specie ierboasă, perenă, cu rizom, cu frunze cu pete albicioase, flori roşii → albastre violet Compoziţie : saponine, mucilagii Proprietăţi: antiseptice, antiinflamatoare emoliente, expectorante

34 INULA HELENIUM iarbă mare
Inulae radix plantă perenă, cu rădăcini tuberizate, mari, frunze mari oval-lanceolate; capitule cu flori ligulate portocalii şi flori tubuloase galben-deschis Produsul se obţine din culturi

35 Inulae radix Compoziţie: ulei volatil - solid (1-3%)
cu alantolactonă, izoalantolactonă substanţe amare inulină Acţiuni, utilizări: expectorant – în tusea cronică, bronşite emfizematoase, catar bronşic persistent, tuse cronică la vârstnici, astm bronşic activ pe bacilul Koch , 3535

36 Plante cu proprietăţi antispastice
Tusea spastică – strategie specifică! asociată cu infecţii virale, uscarea mucoaselor (fumat, aer uscat, aer condiţionat, poluare) se recomandă consum crescut de lichide Tusea convulsivă (Bordetella pertussis) – Principii active antispastice: flavonoide polimetoxilate

37 Origanum vulgare şovârv
Origani herba conţine ulei volatil cu timol şi carvacrol (≤5%) acţiune antiseptică, spasmolitică, în infecţii respiratorii

38 Pimpinella anisum sin. Anisum vulgare anason
3838 diachene cu mericarpii unite Pimpinella anisum sin. Anisum vulgare anason

39 Anisi fructus Compoziţie chimică:
ulei volatil 1,2-3% – Anisi aetheroleum: - trans - anetol (80-90%), metil-cavicol (estragol) Acţiuni: antispastică, expectorantă, antiseptică Indicaţii: bronşite, traheo-bronşite infuzie (1 l-ţă pulbere la 1 cană apă) ulei volatil (3pic. cu miere)

40 ALLIUM CEPA -ceapa Alii bulbus extract de bulbi liofilizat
conţine principii active antiastmatice în medicina populară – sucul presat →remediu pentru bronşite, tuse, astm Ceai de ceapă – şi în infecţii, furuncule, răni Comisia E: indicaţii în anorexie şi prevenirea bolilor asociate vârstei

41 Alii bulbus Tiosulfonaţii (desc. 1987) – ar putea fi consideraţi ca antiastmatice: - inhibă eliberarea histaminei - inhibă biosinteza leucotrienelor în granulocite extractul liofilizat administrat oral inhibă obstrucţia bronşică experimentală indusă la cobai

42 REȚETE Rp1/ -troscot (Polygonii avicularis herba) -frunze de plămânărică (Pulmonariae folium) -frunze de paltagină (Paltaginis folium) -urzică moartă albă (Lamii albi herba) -fructe de fenicul ( Foeniculii fructus) MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.

43 REȚETE Rp2/ -şovârv (Origani herba) -scai vânat (Eryngii plani herba) -cimbru (Thymi herba) -muguri de pin (Pini turiones) -muguri de plop (Populi gemmae) -frunze de pătlagină (Plantaginis folium) -rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma) -flori de tei (Tiliae flos) -flori de ciuboţica cucului (Primulae flos) -cuişoare (Caryophylli flos) MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.

44 REȚETE Rp3/ -frunze de patlagină (Plantaginis folium) -frunze de eucalipt (Folium Eucalypti) -fructe de fenicul (Foeniculi fructus) -radacină de iarbă mare (Inulae radix) -radacină de lemn dulce (Liquiritiae radix) -isop (Herba Hyssopi) -rostopască (Chelidonii herba) -rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma) -cimbru (Thymi herba) MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.

45 REȚETE Rp4/ extracte apoase de: -muguri de pin (Pini turiones) -scai vânăt (Eryngii plani herba) -frunze de pătlagină (Plantaginis folium) -flori de tei (Tiliae flos) -cimbrişor (Serpylli herba) – min. 35%, în proporţie variabilă MF sirop cu zahăr invertit Se administrează: Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi. Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi. Copii peste 12 ani şi adulti: 3-4 linguri pe zi.

46 REȚETE Rp5/ MF sirop cu zahăr invertit. Se administrează:
extracte de:rădăcină de ridiche neagră (Raphanus sativus nigra), rădăcină de hrean (Armoracia radix), rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma), lichen de piatră (Lichen Islandicus), echinacea (Echinaceea herba), rădăcină de iarbă mare (Inulae radix), rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix), muguri de plop (Populi gemmae), scai vânăt (Eryngii plani herba), cimbrişor (Serpylli herba), muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis nigri fructus), extract de unghia găinii (Astragalus membranaceous) uleiuri esenţiale de: scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum), lămâie (Citri aetheroleum), ti-tree (Melaleuca alternifolia aetheroleum), brad (Abieti aetheroleum), fenicul (Foeniculi aetheroleum), cimbru (Thymi aetheroleum); MF sirop cu zahăr invertit. Se administrează: -Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi, înainte de masă. -Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi, înainte de masă Copii peste 12 ani şi adulţi: 3-4 linguri pe zi, înainte de masă.

47 REȚETE Rp6/ extracte de: echinacea (Echinaceea herba), sovârv (Origani herba), cimbrişor (Serpylli herba), lichen de piatră (Lichen Islandicus), rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma), scorţişoară (Cinnamomi cortex), frunze de măslin (Olivae folium), cuişoare (Caryophyllorum flos), extract standardizat în min. 10% andrographolide de Andrographis paniculata – tinctură de propolis 1,2%; uleiuri esenţiale de: lămâie (Citri aetheroleum), geraniu (Pelargoni aetheroleum), scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum), Ravensara aromatic aetheroleum; MF sirop cu zahăr invertit Se administrează: -Copii 1-4 ani: 1-3 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă -Copii 5-12 ani : 4-5 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă -Copii peste 12 ani şi adulţi : 3 linguri pe zi, cu 30 minute înainte de masă.

48 REȚETE Rp7/ -extract de rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix) 43,4 mg -tinctură de propolis 44 mg -amestec volatil: ulei esenţial de mentă (Menthae aetheroleum), mentol, eucaliptol, anetol, ulei esenţial de cimbru (Thymi aetheroleum), ulei esenţial de coada şoricelului (Millefolli aetheroleum) 12 mg -zahăr MF comprimate masticabile Se administrează 1-2 comprimate de 3 ori pe zi între mese. După administrare, timp de 30 minute nu se consumă alimente sau lichide.

49 REȚETE Rp8/ -extracte de muguri de plop (Populi gemmae) -isop (Hyssopi herba) -hrean (Armoracia radix) -cuișoare (Caryophyllorum flos) 2% -iarba mare (Inulae radix) -ulei esential de ti-tree (Melaleuca alternifolia aetheroleum) 0,5%, -ulei esential de fenicul (Foeniculi aetheroleum) -ulei esential de cimbru (Thymi aetheroleum) MF tinctură cu alcool etilic min. 50% m/m. Se administrează picături de 3 ori pe zi, diluate în 150 ml apă sau ceai, înainte de masă.

50 ANTIBACTRIENE, ANTIVIRALE
Principii vegetale care conţin: Uleiuri esenţiale (volatile) Iridoide monoterpenice Oleuropeine-frunze de măslin Propolis vegetal-muguri de plop Flavonoide-seminţe de grapefruit

51 Acţiunea antibacteriană şi antivirală
a uleiurilor esenţiale se bazează pe capacitatea unor constituenţi ai uleiurilor volatile de a distruge bacteriile şi virusurile, sau de a opri proliferarea lor (bacteriostatice, virustatice) datorită caracterului lipofil, uleiurile volatile penetrează membrana bacteriilor, alterând structurile intracelulare. unele uleiuri volatile au şi acţiune antifungică şi antiparazitară acţiunea antimicrobiană – proporţională cu liposolubilitatea componentelor volatile

52 Calsificarea activităţii antibacteriene a uleiurilor volatile
(dupa Franchomme, Jollis, Mars si Penoel) uleiuri esenţiale care conţin fenoli: carvacrol, timol, eugenol – au cel mai mare potenţial antibacterian uleiuri esenţiale care conţin aldehida cinamica, alcooli monoterpenici (geraniol, linalol, tuianol, mircenol, mentol) uleiuri esenţiale care conţin aldehide monoterpenice (neral, geranial, citronelal, cuminal)- acţionează asupra bacteriilor sporulate uleiuri esenţiale care conţin cetone monoterpenice (tuionă, verbenonă, camforă, fenconă) – sunt active in infecţii mucopurulente uleiuri esenţiale care conţin hidrocarburi mononesaturate (alfa şi beta-pinen, gama-terpinen, limonen, sabinen)- au proprietăţi bactericide şi virulicide, dezinfectante ale aerului, se folosesc pentru aerosoli, şi dezinfecţia aerului in locuri publice. timol citral geraniol linalool 20 5, , x > fenolul

53 Acţiunea antivirală alcoolii şi aldehidele monoterpenice: linalool, geraniol, citronelol, citronelal, citral, geranial (Melissae aetheroleum, Citri aetheroleum) asocieri care cresc efectul AV: 1,8-cineol + alcool monoterpenic : 1,8-cineol +  terpineol (Laurus nobilis, Melaleuca sp.) 1,8-cineol + linalool (Myrtus communis) 1,8-cineol + borneol (Rosmarinus officinalis var. cineoleiferum)

54 Acţiunea antifungică alcooli sesquiterpenici
Hyssopus officinalis, Lippia citriodora lactone sesquiterpenice (alantolactona) Inula helenium fenil-metil-eteri (estragol) Ocimum basilicum, Artemisia dracunculus unele cetone (verbenona) Rosmarinus officinalis

55 Aromatograma aromatograma - metodă de măsurare “in vitro” a puterii antibacteriene a uleiurilor volatile indicele aromatic - permite stabilirea puterii antibacteriene a unui ulei volatil pentru o colonie microbiană

56 Aromatograma Citirea şi exprimarea rezultatelor
-măsurarea cu ajutorul unei rigle a diametrului zonei de inhibiţie -interpretarea : Diametrul zonei de inhibiţie sub 10 mm 10-15mm 16-25mm Peste 25mm Interpretarea rezultatelor R + + + + + +

57 Aromatograma Fig. nr. 3. Diagrama indicilor aromatici medii
5757 Aromatograma Diagrama indicilor aromatici medii ai unor uleiuri volatile

58 Uleiuri volatile cu acţiune antimicrobiană
Eucalypti aetheroleum Menthae aetheroleum Rosmarini aetheroleum Lavandulae aetheroleum Caryophylli aetheroleum Cinnamomi aetheroleum Foeniculi aetheroleum Thymi aetheroleum Origani aetheroleum Pini aetheroleum Juniperi aetheroleum Melaleuca aetheroleum

59 EUCALYPTI AETHEROLEUM
Eucalyptus globulus (Myrtaceae) Compoziţie chimică ulei volatil: eucaliptol (1-8 cineol) Acţiuni şi utilizări Antibacterian- inhiba creșterea in vitro de Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Enterococcus faecalis și Escherichia coli expectorant, decongestionant antiinflamator- Uleiul esențial inhiba biosintezei prostaglandinelor in vitro, la o concentrație de 37μmol / l

60 Mentha piperita (Lamiaceae) ulei volatil: mentol
MENTHAE AETHEROLEUM Mentha piperita (Lamiaceae) Compoziţie chimică ulei volatil: mentol Acţiuni şi utilizări bactericid, antiviral, antifungic Aetheroleum Menthae Piperitae inhiba in vitro cresterea Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Enterococcus faecalis and Escherichia coli, Trichophyton equinum , T. Rubrum (la o concentratie de 0.4 µg/ml), Aspergillus flavus, A. fumigatus , A. niger .  tonic general mucolitic, expectorant, decongestionant

61 Menthae aetheroleum indicat în catarul nasului, laringelui, bronchii
pentru mucoase inflamate şi iritate → Inhalaţii rezultate: - tuse redusă - drenarea sinusurilor - eliminarea mucusului

62 Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop
Menthae aetheroleum Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop

63 ROSMARINI AETHEROLEUM
Rosmarinus officinalis (Lamiaceae) Compoziţie chimică ulei volatil: cineol, pinen flavonoide acid rosmarinic Acţiuni şi utilizări antimicrobiană expectorantă antioxidantă tonică generală

64 ROSMARINI AETHEROLEUM
Rosmarinus officinalis (Lamiaceae) Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop

65 CARYOPHYLLI AETHEROLEUM
Eugenia caryophyllata (Myrtaceae) Caryophylli flos Compoziţie chimică ulei volatil (15-20%): eugenol Acţiuni şi utilizări antibacteriană cu spectru larg (Escherichia Coli, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Listeria monocytogenes, Salmonella enterica, S.typhi, Helicobacter pylori Actioneaza si asupra unor bacterii periodontopatogenice: Fusobacterium nucleatum, Porphylomonas intermedia, P.gingivalis )

66 CARYOPHYLLI AETHEROLEUM
Eugenia caryophyllata (Myrtaceae) Caryophylli flos Acţiuni şi utilizări antivirală (herpes simplex), antifungică (Candida albicans) analgezică, antiinflamatoare, stimulentă generală afecţiuni ale căilor respiratorii şi ORL: sinuzite, bronşite, gripe

67 CINNAMOMI AETHEROLEUM
Cinnamomum sp.(Lauraceae) Cinnamomi cortex Compoziţie chimică ulei volatil: aldehidă cinamică Acţiuni şi utilizări antibacteriană puternică, cu spectru larg (coci G+, bacili G-), antivirală, antifungică stimulentă la nivel respirator şi nervos infecţii respiratorii: bronşite, gripe

68 FOENICULI AETHEROLEUM
Foeniculum vulgare (Apiaceae) Foeniculi fructus: Compoziţie chimică ulei volatil: anetol, estragol, aldehidă anisică Acţiuni şi utilizări bactericidă, spasmolitică catarul tractului respirator superior

69 LAVANDULAE AETHEROLEUM
Lavandula sp. (Lamiaceae) Compoziţie chimică ulei volatil: acetat de linalil, linalool Acţiuni şi utilizări antibacteriană, antifungică, sedativă, cicatrizantă, expectorantă, antispastică infecţii respiratorii afectiuni ale sistemului nervos: insomnie, agitatie, tensiuni nervoase, stres, cefalee, depresie, nevralgii. afectiuni ale pielii: herpes, acnee, arsuri, rani, micoze, eczeme, ingrijirea tuturor tipurilor de ten, intepaturi de insecte

70 LAVANDULAE AETHEROLEUM
Vacuolele cu ulei volatil pe frunze de lavandă văzute la microscop

71 Thymus vulgaris L. (Lamiaceae) Thymi herba Compoziţie chimică
THYMI AETHEROLEUM Thymus vulgaris L. (Lamiaceae) Thymi herba Compoziţie chimică ulei volatil: timol, carvacrol Acţiuni şi utilizări bactericidă, antifungică, antispastică, expectorantă, antihelmintică (Staphylococcus aureus, Clostridium botulinum, Eschericcia coli, Shigella sonnei, Bacillus subtilis, Salmonella enteridis, Campylobacter jejuni, Lysteria moncytogenes.) Conform studiilor, compusii uleiului volatil de cimbru ataca membrana celulara a bacteriilor, reducandu-i permeabilitatea, ceea ce duce la moartea microorganismelor respective. studii foarte recente arata ca uleiul de cimbru potenteaza activitatea unor antibiotice. In multe cazuri de infectii bacteriene, o corelare a tratamentului alopat cu cel natural, cu cimbru, va face sa fie evitate cazurile de rezistenta a bacteriilor la tratament sau de recidiva a infectiei.

72 Vacuolă cu ulei volatil pe frunze văzută la microscop
THYMI AETHEROLEUM Vacuolă cu ulei volatil pe frunze văzută la microscop

73 ORIGANI AETHEROLEUM Compoziţie chimică ulei volatil: carvacrol, timol
Origanum vulgare (Lamiaceae) Compoziţie chimică ulei volatil: carvacrol, timol Acţiuni şi utilizări Bactericidă- Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella enterica, Staphylococcus aureus. antivirală antifungică-Candida albicans antiparazitară- Giardia duodenalis imunostimulatoare

74 PINI AETHEROLEUM Pinus silvestris P.montana (Pinaceae)
Pini turio (Pini gemmae): Compoziţie chimică ulei volatil: α-, β-pinen Pinus silvestris P.montana

75 PINI AETHEROLEUM Acţiuni
muguri: acţiune antibacteriană, antiinflamatoare, fluidificantă a secreţiilor bronşice ulei volatil: antimicrobian Indicaţii: infecţii ale căilor respiratorii sirop, infuzie, tinctură

76 JUNIPERI AETHEROLEUM Juniperus comunis Indicatii : Compoziţie chimică
ulei volatil: α-pinen Acţiuni şi utilizări bactericid, antifungic, antiinflamator, antispastic Indicatii : infecţii respiratorii: rino-bronsite, orofaringite Precauţii şi contraindicaţii : în caz de afectiuni severe ale aparatului renal poate produce hematurie.

77 MELALEUCA ALTERNIFOLIA
Compoziţie chimică ulei volatil: terpinen-4-ol Acţiuni şi utilizări antibacterian cu spectru larg, antiviral (herpes, varicela, herpes-zoster, are efect inhibitor asupra replicarii virusului gripal A), antifungic (candida in special), antiinflamator, imunostimulator, antipruriginos. Indicatii: afectiuni ale aparatului respirator: viroze, otite, sinuzite

78 Mod de întrebuinţare: Uz intern:
3-5 picături se amestecă cu o linguriţă de miere. Se administrează de 3 ori pe zi, între mese. Uz extern: Inhalaţii: 3-4 picături de ulei esenţial se pun într-un vas cu apă fierbinte. Se inspiră timp de minute stând aplecat peste vas cu capul acoperit cu un prosop. Candela de aromaterapie: 5-6 picături Baie: 5-10 picături de ulei esenţial se pun în apa din cadă. Masaj: 4-5 picături de ulei esențial se amestecă cu 10 ml. ulei gras (măsline, sâmburi de struguri, etc.). După masaj uleiul nu trebuie îndepărtat prin spălare timp de 6-8 ore. Se va evita expunerea la soare timp de 12 ore după aplicarea pe piele datorită efectului fotosensibilizant (în cazul uleiurilor de citrice).

79 Atenţionări Uleiurile esenţiale nu se vor folosi pe cale internă de către: femeile gravide şi mamele care alăptează copii sub 1 an la copiii sub 12 ani se va folosi jumătate din doza adultilor nu se aplică pe răni deschise şi fracturi trebuie evitată supradozarea şi abuzul deoarece pot apare efecte secundare

80 Bibliografie 1. International Organisation for Standardisation: Oil of Melaleuca, terpinen-4-ol type (tea tree oil). International Organisation for Standardisation, Geneva, Switzerland, 2004. 2. Harkenthal M., Reichling J., Geiss H-K et al.,: Comparative study on the in vitro antibacterial activity of Australian tea tree oil, cajuput oil, niaouli oil, manuka oil, kanuka oil and eucalyptus oil. Pharmazie, 54(6): , 1999. 3. Pattnaik S., Subramanyam VR&Kole C.,: Antibacterial and antifungal activity of ten essential oils in vitro. Microbios, 86(349): , 1995. 4. Hart P., Brand C.,et al: Terpinen-4-ol, the main component of the essential oil of Melaleuca alternifolia (tea tree oil), suppresses inflammatory mediator production by activated human monocytes. Inflamm. Res, 49: , 2000. 5. Bassett I., Pannowitz D., Barnetson R.,: A comparative study of tea-tree oil versus benzoylperoxide in the treatment of acne. Medical Journal of Australia 153, 455–89, 1990. 6. Garozzo A., Timpanaro R., et al: In vitro antiviral activity of Melaleuca alternifolia essential oil, 2009 7. Chaieb K., Hajlaoui H., et al: The chemical composition and biological activity of clove essential oil, 2007 8. Grieve, Maud (Mrs.) :Thyme. A Modern Herbal, 2008

81 In loc de concluzii

82 Mod de întrebuinţare: Uz intern: Uz extern:
3-5 picături se amesteca cu o linguriţă de miere. Se administrează de 3 ori pe zi, între mese. Uz extern: Inhalaţii: 3-4 picături de ulei esenţial se pun într-un vas cu apă fierbinte. Se inspiră timp de minute stând aplecat peste vas cu capul acoperit cu un prosop. Candela de aromaterapie: 5-6 picături Baie: 5-10 picături de ulei esenţial se pun în apa din cadă. Masaj: 4-5 picături de ulei esenţial se amestecă cu 10 ml. ulei gras (măsline, sâmburi de struguri, etc.). După masaj uleiul nu trebuie îndepărtat prin spălare timp de 6-8 ore. Se va evita expunerea la soare timp de 12 ore după aplicarea pe piele datorită efectului fotosensibilizant(în cazul uleiurilor de citrice).

83 Vă multumim pentru atenţie!