Guvernarea Electronică

Guvernarea Electronică
O introducere în Guvernarea Electronică dr. ing. Dan Vasilache 2009 Suport de Curs O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009

Suport de Curs bazat pe cartea
”Guvernarea electronică. O introducere”, dr. ing. Dan Vasilache, 363 pag, Editura `Casa Cărții de Știință`, Cluj-Napoca. © Dan Vasilache, 2008 O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009

Cuprins eGuvernare Societatea cunoștințelor. Societatea informațională. eGuvernare și eServicii 2. eAdministrare 3. eSănătate 4. eÎnvățământ 5. eCultură 6. eJustiție 7. eDemocrație 8. Strategii, metodologii și tehnologii de implementare 9. Strategia de implementare a Uniunii Europene Anexe tehnice A1. Securitate.Criptare. Identitate, Autentificare, Semnătura digitală A2. Tehnologii XML pentru interoperabilitate Înapoi O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009

Societatea cunoștințelor. Societatea informațională.
eGuvernare și eServicii. Înapoi O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C

Societatea cunoștințelor. Societatea informațională.
eGuvernare și eServicii ☺Societatea cunoștințelor – conștientă de valoarea crucială a cunoștințelor ☺Societatea informațională – bazată pe tehnologia informațiilor și comunicațiilor - Gradul de pregătire = Internet+Telecom+eAlfabetizare - Gradul de participare = Utilizare Internet, Telecom, Educație populație ☺ UE: Strategia de la Lisabona, eEurope+i2010, eTEN, IDABC, .. «Cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoștințe din lume până în 2010» ☺ eGuvernare, Guvernarea electronică = Σ (eServicii publice), din bani publici În toate domeniile statului - executiv, judecătoresc, legislativ. Formă a democrației ”e”=cu folosirea TIC (calculatoare, programe, telecomunicații), ”m”=mobil ☺ eServicii, Servicii electronice (funcționalități bine definite): Cer legislație specifică eAdministrare, eSănătate, eÎnvățământ, eCultură, eJustiție, eDemocrație, eAfaceri ☺ Beneficiari, Canale de acces, Rețele, Interoperabilitate, Securitate, Reorganizare, Agenții publice (Ghișeu+Birou), Unități de Sănătate, Învățământ, Cultură, Justiție, ... ☺ Principiile eGuvernării: axare pe cetățean, eIncludere=toți, comoditate, securitate, PPP transparent, cooperare între agenții, neutralitate tehnologică (FLOSS) ☺ Impactul direct și indirect al eGuvernării ☺ Implementarea eGuvernării – funcție a Guvernului, organizare centralizată Viziune Politică, Strategia = Metodologii + Tehnologii + Standarde + Suport O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C

eAdministrare O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C

eAdministrare 1/13 ☺ eAdministrare (eAdministration) =”electronificare” 20 servicii publice administrative de bază + diverse alte servicii administrative Lista celor 20 servicii publice de bază 1. Taxa pe venit: declarare, notificare 2. Căutare loc de muncă (prin oficiile de muncă) 3. Obţinere de beneficii sociale (3 din următoarele 4): ▪ Beneficii legate de şomaj ▪ Alocaţii pentru copii ▪ Costuri medicale (compensarea din asigurările medicale obligatorii) ▪ Burse studenţeşti 4. Documente personale (paşaport, permis de conducere auto) 5. Înregistrare autovehicul personal (nou, folosit, importat) 6. Cerere autorizaţie de construcţie 7. Declaraţie la poliţie (de exemplu în caz de furt) 8. Biblioteci publice 9. Certificate (naştere, căsătorie): cerere şi eliberare 10. Înscriere la universitate 11. Anunţ schimbare de domiciliu (schimbare adresă) 12. Servicii de sănătate (info, programări) Pentru cetățeni Pentru societăți 1. Contribuţii de asigurări sociale pentru angajaţi 2. Taxa de societate (declarare, notificare) 3. TVA: declarare, notificare 4. Înregistrarea unei societăţi noi 5. Furnizare date pentru birourile de statistică 6. Declaraţii vamale 7. Permise legate de mediu (incluzând raportare) 8. Achiziţii publice eAdmin=eInfo+eGhișeu+eAchiziții+e(Diverse) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 7

eAdministrare 2/13 O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C

eAdministrare 3/13 C Înapoi
O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi

eAdministrare 4/13 ☺ Site-uri și Portaluri – Portal>Site. Cale (cvasi)unică de acces prin Internet la eServicii Varietate mare: SUA - Singapore – UK – (cetățeni) și (societăți); Franța - //adele.service-publique.fr ; Canada – România – , (se va face portal unic) ☺ eServiciile românești – Formulare Online (>400); Servicii electronice pentru societăți (6 declarații tip, bilanț, autorizații transport internațional – declarații vamale, info diverse); eAchiziții – Plăți diverse – (amenzi circulație, plăți taxe și impozite); site-uri locale; și altele (info). (Realizate prin SEN – Sistemul Electronic Național – sistem cadru, în evoluție, pus la dispoziția agențiilor diverse. Gestionat de ASSI – ) ☺ eServicii – Clasificare: Unidirecționale = către solicitant < Sens Bidirecționale (tranzacționale) = solicitant < -- > serviciu informație Directe = execută serviciul cerut Mod execuție Auxiliare = ajută un alt serviciu (identificare/autentificare, plăți electronice) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C

eAdministrare 5/13 ☺Complexitatea eServiciilor publice – sofisticarea serviciilor + gradul de informatizare al birourilor + organizarea birourilor ☺eServicii - Sofisticare - 5 grade de complexitate: Stadiul 0 – servicii tradiționale, eventual site cu generalități nespecifice serviciului Stadiul 1 – informații și explicații despre serviciul oferit (unidirecțional) Stadiul 2 – formulare, completare manuală (unidirecțional) Stadiul 3 – formulare, completare și expediere electronică (bidirecțional, eIdentificare) Stadiul 4 – realizare electronică completă a serviciului (tranzacțional, ePlăți) Stadiul 5 – tip 4 + personalizarea informațiilor (în formular, de ex.) după solicitant ☺ Gradul de informatizare al birourilor: -Intervenție umană la introducere + ieșire date (de la / la solicitant) -Introducere automată date + intervenție umană la ieșire date -Automatizare completă intrare + ieșire date (intervenție umană la excepții) ☺ Modele de organizare a birourilor: -Model A = 1 serviciu +1 birou -Model B = n servicii +1 birou -Model C = 1 serviciu +n birouri -Model D = n servicii +n birouri O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C

eAdministrare 6/13 ☺ Canale de acces la eServicii - canale electronice cu documente electronice - utilizate de persoane și aplicații (programe) ●Internet – canalul principal ●Telefon mobil/PDA (SMS, WAP) ●iDTV ☺ Intermediari – pe calea dintre beneficiar și furnizor - facilitează furnizarea eServiciilor Organizații specializate Servere/Aplicații specializate (`middleware`) ☺ Furnizorul de eServicii – schema funcțională generală – o revedere O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 12

eAdministrare 7/13 ☺ Securitatea eServiciilor, Identitatea electronică eID, Certificatul de Autenticitate CA, Semnătura digitală ☺ Securitatea = ● Autenticitatea entităților participante la furnizarea eServiciilor se referă la (cetățeni, societăți, servere, aplicații, intermediari, ..) ● Confidențialitatea, integritatea, autenticitatea datelor și documentelor Bazate pe criptarea informațiilor - algoritmi cu chei de biți Algoritmi – simetrici (1 cheie) și asimetrici (2 chei – secretă și publică) ● Prevenirea fraudelor (furt identitate, furt informații) ☺ Grade diferite de securitate – conform naturii serviciului ☺ Identitatea electronică eID – ● Nume și Parolă (tehnologii diverse) ● Certificat de autenticitate (PKI) – sigur, complex ● Alte tehnici (SAML, InfoCard, OpenID, ..) ☺ Certificatul de autenticitate CA și Autoritatea de Certificare AC, Sistemul de Chei Publice (PKI-Public Key Infrastructure, parte a OASIS IDtrust) Ideea: o entitate de încredere, AC, garantează că o identitate declarată este în fapt cea declarată, și îi vinde acelei entității un CA doveditor, ce poate fi acceptat de alte entități CA=(eID (nume, adresă, CNP, ..) + Cheia publică) criptate cu cheia AC CA-date memorate pe un Card cu Cip de Identitate, mobil (SIM), PC, FlashDisk, .. CA este cerut la autentificare. Cu cheia publică decriptează documentele Un Card cu Cip de Identitate Națională poate servi accesului la eServicii și are CA-uri, .. 13 O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C

eAdministrare 8/13 ☺ Autentificarea documentelor electronice - Semnătura digitală Documente de la furnizor/solicitant, în special formularele completate, trebuie să fie sigure = provin de la semnatar (autentice), sunt nealterate (integritate), semnatarul nu poate nega că le-a semnat (nonrepudiere) . Semnătura digitală asigură acestea Semnătura digitală este mai sigură decât semnătura de mână ☺ Semnătura digitală – amprentă (șir de biți) a documentului, criptată cu cheia secretă a semnatarului. Se atașează documentului (care e criptat sau nu) Amprenta documentului = șir de biți de lungime fixă – uzual 128 sau 160 biți Amprenta=rezultatul unui algoritm (Hash Algorithm) aplicat documentului ☺ Certificat de autenticitate pe semnătura digitală – CA pe cheia publică de semnare Sistemul de Chei Publice (PKI) generează CA de identitate, și de semnătură digitală ☺ Securitatea telecomunicațiilor – prin protocoalele SSL/TLS și VPN ce criptează datele transmise (confidențialitate, integritate) și autentifică (cu CA) entitățile de la capetele transmisiei (serverul furnizorului, PC-ul solicitantului). SSL/TLS - ` SSL/TLS sunt în browsere (IE, Netscape, Firefox, ..) și servere; VPN poate fi instalat. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 14

eAdministrare 9/13 ☺ Interoperabilitate – capacitatea organizațiilor și sistemelor de a co-opera prin schimbul de informații electronice și prin coordonarea procedurilor interne specifice, în scopul realizării unui obiectiv comun (eServicii). Compatibilitate Cerută în special de principiul eGuvernării de axare pe cetățean, care nu trebuie să știe `cum și unde` sunt realizate serviciile dorite - `serviciile vin la cetățean, nu cetățeanul la servicii` ☺ Interoperabilitate tehnică, semantică, organizațională, legală: ● Tehnică – la nivel de sisteme de calcul și telecomunicații – formate, protocoale, .. ● Semantică – datele schimbate sunt înțelese la fel (prezervare semnificație) ● Organizațională –agențiile publice agreează să-și facă organizările (birouri, proceduri, stiluri de lucru, ..) compatibile pentru a coopera (se fac înțelegeri și reorganizări) ● Legală - nivel paneuropean/transfrontalier – armonizare legislație specifică ☺ Interoperabilitate națională, paneuropeană, internațională - Strategii de implementare ● Națională – între agenții publice, pe orizontală și pe verticală – eGIF, .. ● Paneuropeană – pentru crearea eServiciilor transfrontaliere, paneuropene – EIF, .. ● Internațională – nu există (încă) ☺Interoperabilitate paneuropeană – obiectiv eEurope/i2010 (Strategia Lisabona) Documente normatoare (EIF, AG, ..), programe (eTEN, IDABC, ..), proiecte și servicii (Terregov, Testa, eProcurement, PKI, eLink, ..), pentru PEGS=Pan-European eGov Services O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 15

eAdministrare 10/13 ☺ Reorganizarea birourilor – în scopul furnizării eServiciilor, o necesitate benefică, uneori dificilă. Multe strategii de reorganizare O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 16

eAdministrare eAchiziții 17 11/13
☺ Achiziții publice electronice, eAchiziții – mare importanță pentru administrația publică centrală și locală; din bani publici; din național sau din UE; bune pentru IMM-uri eAchiziții=o parte din faze, sau chiar toate, sunt electronice Cresc oportunitățile de afaceri, se reduc costuri, scade frauda, scad contestațiile Autoritatea contractantă (agenție publică) < --- > Ofertantul (persoană juridică, fizică) eCatalog – catalogul electronic de produse al furnizorului (pe Internet) CPV (Common Procurement Vocabulary) - codul de produse și servicii din UE ☺Contracte tipice de eAchiziții – contracte individuale și contracte repetitive Individuale – deschise (oricine dă ofertă), cu preselecție (selectații invitați dau ofertă) Repetitive – contract de cumpărare dinamic (grup deschis pentru oricine, dinamic), – contract înțelegere-cadru (grup închis cu preselectați) Contractul de cumpărare dinamic poate fi electronificat complet, celelalte parțial ☺ Fazele eAchiziției: Fazele sunt publice –informații pe Internet 1. eAnunțul cererii de ofertă eOfertarea – trimiterea/primirea ofertelor (eCatalog) 3. eAtribuirea contractului – cf. evaluare oferte după MEAT (Most Economically Advantageous Tender) și eLicitație (selecție automată pe cuantificabile – preț, cantități) 4. eComandă eFacturare 6. ePlată ☺ Proiectul IDABC eProcurement – facilitează adoptarea eAchizițiilor în UE O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 17

eAdministrare 18 12/13 Legislația eServiciilor
☺eServiciile din toate domeniile necesită o legislație specifică ☺Domenii în care apare legislația specifică: Protecția datelor personale Notarul electronic Altele Semnătura electronică Votul electronic Comerțul electronic Marca temporală Factura electronică Arhivarea electronică a documentelor Achizițiile electronice Accesul liber la informații publice electronice ☺ UE exercită o acțiune unificatoare privind legislația eServiciilor și a altor activități electronice O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 18

eAdministrare 19 13/13 Bibliografie eAdministrare și eServicii
☺Guvernarea electronică. O introducere, dr.ing. Dan Vasilache, 363 pag, Editura Casa Cărții de Știintă, Cluj-Napoca, aprilie Cuprinsul – ☺IDABC (Interoperable Delivery of pan-european eGovernment Services to public Administrations, Businesses and Citizens), Program UE - . Cuprinde documentații, proiecte, servicii, suport, ... ☺ ePractice – Portal al Comisiei Europene pentru eGuvernare, eIncludere și eSănătate – . Bibliotecă . Situația eGuvernării în 27 State Membre - . ☺ i2010 eGovernment Action Plan: Accelerating eGovernment in Europe for the benefit of all, COM 173, Brussels, (European Information Society 2010) – ☺SEN – Sistemul Electronic Național (cf. Legea 161/ și 125/ ) gestionat de ASSI – Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale – ☺ eGIF (eGovernment Interoperability Framework), UK, v6.1, 2005 – . Strategia britanică de implementare a eGuvernării – un model pentru UE. ☺ EIF (European Interoperability Framework for Pan-European eGovernment Services), V1.0, 2004 – . Strategia UE. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 19

eSănătate O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 20

eSănătate 1/14 ☺eSănătate (eHealth) = Utilizarea TIC în toate domeniile sănătății și a eServiciilor Beneficii – servicii mai bune, costuri mai mici Unul dintre obiective – diminuarea erorilor medicale prevenibile Obiectivul ideal – orice medic să poată accesa toată informația necesară pentru tratarea oricărui pacient, în orice loc și în orice moment (public și privat) Soluția principală – informații medicale sub formă electronică, în baze de date accesibile prin rețea – intranet și Internet ☺ Actorii eSănătății- beneficiari și furnizori: Beneficiari: cetățeni și pacienți Furnizori: cadre medicale și instituții medicale – spitale, policlinici, cabinete medicale, farmacii, laboratoare, și instituții conexe – companii de asigurări, de statistică medicală, industria de profil ☺Scenarii ilustrative de eSănătate – cum funcționează, ce beneficii aduc eServiciile 3 scenarii, de tratare caz acut, normal, cronic -1 scenariu de utilizare sisteme de suport al deciziei în tratament și medicație (și altele) -1 scenariu de tratament medical pentru cetățeni europeni mobili în Uniune ☺ eSănătate veterinară – eServicii referitoare la medicina veterinară O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 21

eSănătate 22 2/14 ☺Concepte și eServicii principale de eSănătate:
-Informații medicale online și rețele de sănătate -Continuitatea îngrijirii medicale -Confidențialitatea datelor medicale -Înregistrări electronice de sănătate (EHR, EPR/EMR, EPS, EDS, PACS) -Identitatea electronică în actul medical -Interoperabilitatea sistemelor și soluțiilor de eSănătate -Sisteme de suport al deciziei clinice -ePrescriere, eTrimitere, eProgramare, eRambursare -Telemedicină, teleîngrijire, teleconsultații, sisteme de monitorizare portabile și purtabile -Omul fiziologic virtual (VPH) – un model și un instrument -Sisteme informatice – de spital, de cabinet medical, de farmacie, de laborator -Produse de informatică medicală, comerciale și libere O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 22

eSănătate 3/14 ☺Informații medicale online și rețele de sănătate - parte din infrastructura eSănătății -Site-uri cu informații medicale pentru cetățeni și pacienți (viață normală, boli), și pentru cadre medicale (simptome-diagnostice, tratamente, recomandări, statistici, ..). Conținutul site-ului este autorizat, și monitorizat, de o autoritate medicală autorizată (guvernamentală sau profesională recunoscută) -Rețea locală (intranet de spital, de grup de unități - spitale, laboratoare, farmacii, ..) -Rețea națională dedicată – leagă toate unitățile medicale ale țării Rețelele schimbă informații și documente electronice între toți cei interesați: înregistrări electronice de sănătate diverse, imagistică medicală digitală, trimiteri și programări electronice, rețete, analize, documente contabile și diverse, mesaje , videoconferințe, teleconsultații, etc. Rețea națională dedicată în: Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Norvegia, .. ☺Continuitatea îngrijirii - principiu general, național și paneuropean Capacitatea sistemului de sănătate de a acorda îngrijire oricărui pacient, în orice loc (cabinet medical, spital, policlinică, farmacie, laborator, ..) și în orice moment. Pentru aceasta trebuie ca orice cadru medical să aibă acces la toată informația medicală, a oricărui pacient, în orice loc, și în orice moment. Realizarea principiului – numai prin Tehnologia Informației și Comunicațiilor (Internet) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 23

eSănătate 4/14 ☺Confidențialitatea datelor medicale electronice - parte de infrastructură Reglementată prin lege Două abordări: -pacientul/cetățeanul este stăpânul absolut al datelor sale medicale, și dă explicit autorizare de folosire, totală sau parțială (excepții la urgențe) -cadrul medical care deține înregistrarea electronică a pacientului asigură confidențialitatea acesteia, și drepturile de acces ☺Înregistrări electronice de sănătate - fundamentul eSănătății Partea 1/2 Înregistrări electronice diverse de date medicale. Unificare în curs. Cele mai importante, aproape unamim acceptate (prezentare conceptuală): ►EHR-Electronic Health Record – Înregistrarea electronică de sănătate (fișa medicală electronică, dosarul medical electronic) ►EPR(EMR)-Electronic Patient (Medical) Record – Înregistrarea electronică a pacientului ►EPS-Electronic Patient Summary – Sumarul electronic al pacientului ►EDS-Emergency Data Set – Datele de urgență medicală (inclusă în EPS) ►PACS-Picture Archiving and Communication System – Sistem de arhivare și comunicare a imaginilor medicale digitale (imagistică medicală digitală) Toate sunt accesibile prin rețea (intranet, Internet), fiind în baze de date pe servere EHR – completă (conține ”toate”), pe toată viața, Σ (EPR), crește în timp EPR – construită și păstrată de medicul de familie, spitalul, ..; este adaugată/creată la fiecare vizită (sau eveniment medical) la medicul de familie, sau oriunde în sistemul medical O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 24

eSănătate 5/14 ☺Înregistrări electronice de sănătate fundamentul eSănătății Partea 2/2 ►EHR (fișa/dosarul medical electronic) conține toate datele medicale: identitatea civilă (nume, adresă, CNP, ..), identitatea medicală (număr în sistemul medical), diagnostice, tratamente, medicație, analize, imagistică medicală, .. Se compune (virtual) din toate EPR generate de unitățile medicale vizitate. Pacienții au acces complet la EHR personal EHR-S – Sistem de EHR – gestiune centralizată local/național a EHR ce asigură legături la toate EPR și actualizarea EHR la fiecare EPR modificat sau nou. Sistemul britanic NHS CRS (NHS Care Record System) este cel mai avansat (vezi mai jos). ►EPR conține: identitatea civilă și medicală, diagnostice, tratamente, medicație, analize, imagistică medicală, .. , conform specificului unității medicale vizitate (generează/actualizează înregistrarea) Viziunea UE – o simplificare pragmatică (`mai ușor de gestionat pe Internet`): ►EPS este un sumar (date esențiale și sintetice) al pacientului (volum mic): identitate, istoria medicală, alergii, probleme curente, analize, medicație, datele de urgență medicală ►EDS datele de urgență medicală (volum foarte mic, parte a EPS): identitate, grupă sangvină, alergii, probleme critice curente, medicație curentă. ►PACS este un sistem centralizat de păstrare și comunicare a imagisticii medicale (radiografii, ecografii, EKG, ..) în servere accesibile pe Internet. Reduce costuri, viteză mare, .. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 25

eSănătate 6/14 ☺ Identitatea electronică în actul medical - parte de infrastructură Toate părțile implicate în actul medical ar trebui să aibă o identitate electronică legal definită – cetățenii, cadrele medicale, organizațiile (spitale, cabinete, .. , companii asigurări, ..). Metodele uzuale pentru persoane (pacienți și cadre medicale): -Număr unic în sistemul medical național (de exemplu în UK: cod numeric de 9 cifre alocat la naștere/la cerere, la medicul de familie) -Card cu cip de identitate medicală (de exemplu în Germania și în Franța) – cu identitatea medicală electronică și unele informații medicale În UE: EHIC-Electronic Health Insurance Card (curând - eEHIC-Electronic EHIC – card cu cip) de identitate medicală în sistemul asigurărilor de sănătate europene. ☺ Interoperabilitatea sistemelor și soluțiilor de eSănătate – parte de infrastructură Cerută de Principiul Continuității Îngrijirii – la nivel național și paneuropean Informațiile medicale electronice – EHR, EPR, .. trebuie să circule rapid și să fie înțelese la fel de către toți, iar sistemele informatice trebuie să poată coopera între ele, lucrând cu aceste înregistrări de sănătate. Problema nu e simplă (tehnică, semantică, organizațională). Este în lucru la nivel paneuropean și în state dezvoltate. Soluția principală: aderarea, mai întâi, la standarde pentru EHR și pentru eID Organizații de standardizare pentru EHR: HL7, OpenEHR, EHRcom, IHE, .. SUA: Guvernul a decis ca pînă în 2014 toți cetățenii să aibă un EHR interoperabil O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 26

eSănătate 7/14 ☺ Sisteme de suport al deciziei clinice – eServiciu pentru creșterea siguranței pacientului Aplicații și baze de date care sprijină decizia clinică a medicului, în special la momentul diagnosticului și al prescrierii tratamentului și medicației, aducându-i toate informațiile necesare. Pot fi independente sau integrate în alte sisteme, mai mari Sunt folosite pentru asistență mai ales în: -prescrierea medicației (previn prescrieri eronate-reacții adverse, alergii, ..) -stabilirea planului de tratament conform cu recomandările autorizate (ex.: în diabet, cardiovasculare, ..). Recomandări controlate guvernamental/profesional ☺ ePrescriere, eTrimitere, eProgramare, eRambursare – eServicii ePrescriere (ePrescribing) – elaborare rețete electronice, ce pot fi trimise la farmacii Format electronic standardizat. Elimină ilizibilitatea. Poate fi asociată cu sistem de suport al deciziei clinice – previne erori (interacțiuni între medicamente, de dozaj, ce dau reacții alergice, ..). Poate fi trimisă electronic la farmacie sau înmânată eTrimitere (eReferral) – trimitere către alt medic, laborator, .. . Format electronic standardizat, expediată electronic. CPOE (Computerized Physician Order Entry) = ePrescriere+eTrimitere+Instrucțiuni eProgramare (eBooking) – programare electronică la cabinet medical, spital, .. O face pacientul de acasă sau asistenta din cabinet, .. în numele pacientului eRambursare (eReimbursement) – plăți electronice de la asigurători către cei îndreptățiți (cabinete, spitale, ..) ce adresează cereri (eClaiming) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 27

eSănătate 8/14 ☺Telemedicină, teleîngrijire, teleconsultații, sisteme de monitorizare portabile și purtabile eServicii pentru vârsta a treia, locuri izolate, .. Telemedicină - medicină la distanță (Internet, telefon), termen generic pentru: -Cooperare medicală – medici în consultație cer alte opinii, videoconferințe, .. -Teleconsultație – medicul poate intra în legătură audio/video (Internet) cu pacientul, și, în unele cazuri, poate da și consultații -Teleîngrijire – pentru vârstnici cu boli cronice (Homecare), dispozitive de monitorizare portabile (în cameră) sau purtabile (un fel de cămașă cu senzori) ce transmit/alarmează semnale biologice privind starea: puls, tensiune, nivel glucoză, respirație, .. ☺ Omul fiziologic virtual – un model și un instrument de lucru (VPH-Virtual Physiological Human) Un program care modelează funcțiile fizice și fiziologice ale corpului uman, sau ale unor părți ale acestuia – cap, membre, inimă, ... , celule, țesuturi, .. Construit pe un mare volum de date anatomice, fiziologice și patologice, fiind descriptiv și predictiv. Permite simulări ale unor acte medicale – de exemplu administrarea unei medicații și studiul efectelor. Util în educație, cercetare și chiar în practica medicală O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 28

eSănătate 9/14 ☺ Sisteme informatice – de spital, de cabinet medical, de policlinică, de farmacie, de laborator Sistem informatic clinic – termen generic, pentru SI de spital, cabinet, ... Mare varietate HIS-Hospital Information System (de spital); GPS-GP`s Information System (de cabinet); . Au două clase de funcțiuni: clinice și administrative Funcțiuni clinice – subsisteme de internare/externare, programare vizite/consultații, sisteme de suport al deciziei clinice (diagnostic, terapie, medicație), trimiteri (ePrescriere, eTrimitere), PACS, .. Toate se bazează pe EHR și EPR care ar trebui să fie interoperabile în acea unitate, și în afară, iar comunicarea se face prin rețea (intranet, Internet) Funcțiuni administrative – evidențe, inventare, contabilitate, plăți, încasări, eRambursare, personal, .. În prezent, în mod frecvent, un HIS se compune din subsisteme clinice separate – pentru departamente clinice (interne, pediatrie, chirurgie, ..) și paraclinice (radiologie, patologie, explorări funcționale, ..), dar există și sisteme integrate ☺ Produse de informatică medicală, comerciale și libere Multe produse comerciale – sisteme integrate sau subsisteme. Producători mari: Microsoft, IBM, Philips, Eclypse, InterSystems Diverse organizații oferă produse libere: CARE2X (spital, cabinet); PatientOS (spital, cabinet, clinica, farmacie, ..); Medsphere (sistemul Open Vista EHR), ieftin, verificat, pentru de toate .. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 29

eSănătate 10/14 ☺Interoperabilitatea înregistrărilor electronice de sănătate și a sistemelor SI SI SI SI Sistem Informatic (Specific) SI SI Central Schemă de principiu SI SI SI (După openEHR Foundation) ☺Organizații de standardizare – openEHR, HL7, EIHR (EUROREC), HIMSS, .. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 30

eSănătate 11/14 ☺ Un exemplu – Sistemul electronic de sănătate britanic National Health System, NHS, cu eServicii Partea 1/3 - NHSCH – ”NHS Connecting for Health” –Agenție Guvernamentală responsabilă cu IT: NpfIT – ”National Programme for IT in NHS” – programul de implementare eSănătate - Obiective: conectare locații de sănătate – cu doctori, asistenți, alte cadre medicale, și 50 milioane cetățeni/pacienți, pentru furnizare eServicii. Fiecare pacient are o înregistrare electronică de sănătate (EHR, numită CR-Care Record), și un nr. NHS (de 9+1 cifre). Cadrele medicale au card cu cip de identitate. Portalul NHS Direct dă info generale – boli, tratamente, viață sănătoasă. În prezent sistemul este funcțional aproape în totalitate. ☺Înregistrarea electronică de sănătate, CR (CareRecord) – Sistemul NHS CRS 1CR (EHR)=1 înregistrare detaliată (Σ(EPR)) + 1 înregistrare sumar (EPS) Sumarul=nrNHS, data nașterii, alergii, reacții adverse medicație, tratamente importante și în curs, legături la locațiile EPRs. Sumarul poate fi accesat de pacient. Generarea unei EPR (spital, cabinet, laborator, ..) actualizează sumarul automat. ”Spine”-sistemul central (server cu bază de date online) primește, păstrează, actualizează și oferă înregistrările sumar ☺ eProgramare Un pacient cu eTrimitere poate alege între 4 spitale, clinici, cabinete, .. eTrimiterea este trimisă prin Spine și memorată în sumarul pacientului. Programarea se poate face și de acasă, pe site-ul unității alese. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 31

eSănătate 12/14 ☺ Un exemplu – Sistemul electronic de sănătate britanic National Health System, NHS, cu eServicii Partea 2/3 ☺ ePrescriere și eRambursare -ePrescrierea (rețeta electronică) e trimisă prin Spine către farmacia indicată de pacient. Poate fi și înmânată, pe hârtie, cu cod de bare ce trimite farmacistul la Spine de unde obține informații. Spine o înregistrează în sumar. ePrescrierea este asistată de un sistem de suport al deciziei în medicație – contraindicații, dozaj, .. -eRambursare (eCerere) trimisă de farmacie către asig. sociale (Spine înregistrează). ☺N3, National Network for NHS – Rețeaua națională de sănătate – Rapidă și sigură Leagă toate cele peste locații din sănătate – infrastructura de telecomunicații. Un PPP-Parteneriat Public-Privat, sub controlul NHSCH, pentru telecomunicații prin Internet și rețele mobile. ☺PACS, Picture Archiving and Communication System – Imagistică medicală digitală Prin Spine se accesează imagistica medicală a pacientului (o radiografie pulmonară se transmite în 15 secunde la un spital mare). O imagine medicală nouă este menționată în sumar. ☺Sistemul Informatic de Cabinet Medical (GP Clinical System) – la alegere -SI ales dintre recomandări este sprijinit financiar; există specificații de compatibilitate cu NHS (programul GPSoC) care ghidează alegerea -GP2GP – soft ce permite schimbarea cabinetului de către pacient (cu transfer de CR). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 32

eSănătate 13/14 ☺ Un exemplu – Sistemul electronic de sănătate britanic National Health System, NHS, cu eServicii Partea 3/3 ☺Serviciul central de și Director –prin N3 și Internet - gratuit Toate cadrele medicale au adresă de pe viață, sunt prezentate (nume, locație, telefon, specialitate, ..) în Director, și pot schimba informații și date medicale atașate (sunt criptate automat). ☺Sisteme de suport al deciziei clinice – integrate în diverse sisteme informatice Oferă info generale de ghidare în diagnoză, tratament și medicație. NICE (Nat. Inst. For Health and Clinical Excelence) – organizație profesională autorizată să elaboreze recomandări (Guidance) accesibile online privind tratamentele, medicația, proceduri de intervenție chirurgicală, .. ☺Serviciul de date și statistici pentru autoritățile medicale SUS (Secondary Use Service) colectează date statistice anonime – nr. pacienți, eficiența vaccinărilor, nr. paturi spital, .. ☺Implementarea programului NpfIT – controlat de agenția NHSCH Ghiduri speciale se referă la modul de implementare al IT în tot sistemul de sănătate. NpfH ține seama de normele generale de eGuvernare din strategia britanică eGIF. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 33

eSănătate 34 14/14 Bibliografie eSănătate
☺Europe`s Information Society, eHealth - //ec.europa.eu/information_society/activities/health/index_en.htm ☺eHealth Action Plan (2004) Progress Report (Dec.2006), EU Report- //ec.europa.eu/information_society/activities/health/docs/policy/ ehealth-ap-prog-report2005.pdf ☺eHealth for Safety Report, EU - ☺eHealth ERA Project, EU - ☺☺ Connected for Health, Quality and Safety for European Citizens, EU Report - //ec.europa.eu/information_society/activities/health/docs/policy/connected-health_final-covers pdf ☺OpenEHR – , HL7 – , EUROREC – ☺NHS Connecting for Health Agency, UK - ☺ Producători de echipamente și soft de eSănătate – Microsoft, ; IBM, www-03.ibm.com/industries/healthcare/index.jsp ; Philips, ; InterSystems, ; Eclipsys, . CCHIT, Certification Committee for Healthcare Information Technology, , unde se indică şi o listă mare de produse certificate. FLOSS: VistA=Complete Clinical Info. Syst. (EHR-S), verificat, O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 34

eÎnvățământ O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 35

eÎnvățământ 1/15 ☺ eÎnvățământ (eLearning) – învățământul în care în procesul de învățare se folosește TIC, în special Internetul (eServicii) și tehnologiile multimedia. Prin Internet și intraneturi – fără, sau cu, profesor (de față sau nu), în orice moment, din orice loc. Se reduc costuri (în special în companii), este comod, pentru oricine și oricâți. (Unii nu agrează acest stil de învățare - preferă stilul tradițional). În 2005, 30-40% din unitățile de învățământ din SUA foloseau eÎnvățământ. eÎnvățământ online=prin rețea (Internet, intranet), eÎnvățământ offline=cu CD multimedia Învățământul tradițional – cu profesor de față – este majoritar; eÎnvățământul este un ajutor, adecvat în companii, universități, învățarea continuă (LLL-Lifelong Learning), ... Învățământul combinat (blended learning) – tradițional + eÎnvățământ – pare cel mai dorit. (Notă: există mai multe terminologii în domeniu). ☺ O clasificare generală a Învățământului: Formal – în instituții abilitate formal să certifice prin diplome (școli, licee, universități, ..) Specific vârstei tinere -Neformal – nu conduce neaparat la certificare, în/înafara școlilor, în special în companii Specific vîrstei adulte -Informal – nici formal nici neformal, neorganizat, nestructurat, o autoinstruire Specific oricărei vârste O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 36

eÎnvățământ 2/15 ☺ Schema de principiu a livrării de conținut de învățare ☺ Conținut de învățare=informație (text, audio, video) destinată învățării Infrastructura=PC, servere, rețele, sisteme, aplicații, servicii Mod de livrare=Internet, intranet, telefonie mobilă, suporturi multimedia O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 37

eÎnvățământ 3/15 ☺ Actorii eÎnvățământutui - utilizatorii (formal, informal, neformal) + furnizorii de produse și servicii de eÎnvățare + factorii politici + organizații naționale, europene, internaționale ☺Uniunea Europeană - promovează eÎnvățământul prin hotărâri, programe și proiecte -Programele: eLearning Programme , și Lifelong Programme -Conferințele eLearning: (Portofino) – 2009 (Berlin – Online Educa), .. -Proiectele de eÎnvățământ: Prolearn , Ariadne , Helios , Telcert , UNFOLD , eUser , eTwinning , OLCOS , .. -Portaluri: eLearning Europa , portal cu eServiciul Ploteus , .. -Organizații: EDEN , .. ☺ Concepte principale de eÎnvățământ: (Notă: terminologia nu este definitivată global) -Metode de livrare a eÎnvățământului -Proiectarea instruirii -Clasa virtuală -Conținut, obiect de conținut, obiect de învățare -Sisteme de management al învățării, al conținutului de învățare, și al cursurilor -Repozitorii de conținut de învățare -Unelte de autor și unelte de colaborare -Portofoliul electronic, ePortofoliu -Produse, sisteme și unelte de eÎnvățare O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 38

eÎnvățământ 4/15 ☺ Metode de livrare a eÎnvățământului - în timp real (live) sau oricând (anytime), adică studenții sunt împreună în același timp, împreună la momente diferite, sau sunt independenți. -eÎnvățământul sincron – toți împreună (cu/fără profesor de față), comunică în timp real -eÎnvățământul asincron – nu sunt împreună în același timp, nu comunică în timp real, mesajele schimbate sunt întârziate - se citesc când vrea receptorul -eÎnvățământul independent – studentul e singur, nu comunică, învață oricând -eÎnvățământul combinat – învățământ tradițional cu profesor în clasă + Internet câteodată, sau fiecare învață/dă examen singur comunicând sporadic cu colegii/profesorul, adică asincron+sincron+independent ☺ Proiectarea instruirii (instructional design) – produce strategia de învățare (lectură, lucru acasă, grup de lucru, interpretare de roluri, test, simulare, examen, ..) conform teoriilor de instruire. Exemplu: proiectarea unui curs de specializare de marketing pentru vânzătorii din unitățile unui lanț de magazine multinațional. Cuprinde patru componente: studenții, obiectivele, metodele, evaluarea. Proiectarea folosește TIC. ☺ Clasa virtuală – concept general = zonă în Internet/intranet în care profesorii și elevii pot interacționa în scopul învățării. Este un eÎnvățământ sincron. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 39

eÎnvățământ 5/15 ☺ Conținut, obiect de conținut sau de învățare – definiri, descrieri (după SCORM) -Conținut (content, learning content) – orice informație care servește unui obiectiv al eÎnvățării – sub formă de texte, imagini, audio, video (format electronic). -Obiect de conținut/obiect de învățare (content object, learning object), OC, sau lecție, modul, unitate de învățare – unitatea de bază a învățării. De exemplu o suită de OC pot forma un curs predat printr-un LMS (Learning Management System). OC sunt: independente (nu referă alte OC, sunt independente/nelegate/agnostice de context), portabile, reutilizabile (sharable) în orice context. OC se păstrează în repozitorii (”depozite”, baze de date locale sau online) de unde pot fi descărcate și folosite în diverse contexte. OC poate fi, de exemplu – o prezentare cu multimedia, un test pre- sau post-învățare (chestionar), o simulare/joc de învățare, .. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 40

eÎnvățământ 6/15 ☺ Sisteme de management al învățării (LMS), al conținutului de învățare (LCMS), și al cursurilor (CMS) - sunt cele mai folosite platforme/aplicații/soft de eÎnvățare. Sunt utilizate prin Internet sau intraneturi de școli, universități, companii, .. LMS=Learning Management System, LCMS=Learning Content Management System, CMS=Course Management System eÎnvățarea modernă constă, practic, în utilizarea acestor sisteme (care sunt, în mare parte, standardizate). Funcțiile lor se suprapun parțial, iar LMS tinde să le cuprindă pe celelalte; CMS e cel mai simplu. ☺ Sistem de management al învățării (LMS) – administrează eÎnvățarea. Este o platformă de livrare a eÎnvățării – lansează conținutul de învățare (șirul de OC/lecții), urmărește progresul studentului (teste, note, evaluări de competențe/abilități, ..), secvențiază conținutul funcție de condiții diverse, ține evidențe diverse, face rapoarte, crează OC-uri, .. În esență: lansează (și crează) OC-uri. Standardizare SCORM. ☺ Sistem de management al conținutului învățării (LCMS) – administrează conținutul de învățare. Crează, manevrează, refolosește și livrează OC pe baza unui repozitoriu central (bază de date cu facilități de căutare – cuvinte cheie, semantică) de OC-uri. În esență: crează (și lansează) OC-uri. Standardizare SCORM. ☺ Sistem de management al cursurilor (CMS) – creare, păstrare, găsire și livrare de cursuri printr-o bază de date centrală de cursuri. Orientat pe universități. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 41

eÎnvățământ 7/15 ☺ Repozitorii de conținut de învățare (repository) – sistem de introducere, memorare, căutare și găsire a OC standardizate (SCORM, ..). Rol: permite reutilizarea (sharing) OC în variate evenimente de eÎnvățare (cursuri, lecții, teste, jocuri, ..), conform unui proiect oarecare de instruire. Repozitoriul este o bază de date accesibilă online prin rețea (Internet, intranet), rezidentă pe un server, și cu facilități bune de căutare. Un OC din repozitoriu = descriere (metadate )+conținut. Metadatele permit identificarea și căutarea. Viziune a viitorului: un univers de OC-uri reprezentând cunoașterea umană. Se pot construi federații de repozitorii prin Internet pentru a lărgi baza de căutare a OC-urilor (standard CORDRA); chiar federații de federații. ☺ Unelte de autor și unelte de colaborare – aplicații/soft pentru crearea de conținut (”authoring”) și pentru colaborare, ce sunt necesare în procesul de învățare. Colaborarea poate fi asincronă – prin sau grupuri de discuții de profesioniști (bloguri, ..) – sau sincronă – permit discuții online (chat, conference, ”tabla albă”, platforme de clase virtuale, ..). Produse uzuale, mult folosite: Unelte de autor: MS PowerPoint, FrontPage (Express Web), Word, Excell, .. Adobe Acrobat, Flash, Authorware (special pentru cursuri), .. Unelte de colaborare: MS Live Meeting, .. Tabla albă = într-o clasă virtuală toți pot vedea ce scrie/desenează colegii/profesorul, și pot contribui la rândul lor. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 42

eÎnvățământ 8/15 ☺ Portofoliul electronic (ePortfolio) – informație ce descrie educația, experiența, și realizările unei persoane. Un fel de CV extins, standardizat (Europass, IMS), asociat persoanei pe toată viața și actualizat continuu de proprietar (student, angajat, ..). UE oferă proiectul Europass ce păstrează ePortofolii pentru europeni. Poate fi integrat în LMS, ... ☺ Produsele, sistemele și uneltele eÎnvățării – furnizate de companii specializate, sau de organizații non-profit ca produse libere (FLOSS). Companiile mari oferă și servicii de eÎnvățare complete, printre care găzduirea aplicațiilor (LMS, CMS, ..) oferite ca servicii (SaaS-Software as a Service). Cele mai importante tipuri de produse soft de eÎnvățare sunt: -Sistem de management al învățării (LMS) -Sistem de management al conținutului de învățare (LCMS) -Sistem de management al cursurilor (CMS) -Unelte de autor (Authoring Tools) -Unelte de colaborare (Collaboration Tools) Utilizatorii de eÎnvățare își pot crea proprile sisteme și unelte, pot cumpăra și instala sisteme comerciale (configurabile), pot folosi serviciile specializate ale companiilor, pot utiliza sisteme libere (FLOSS). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 43

eÎnvățământ 9/15 ☺ Tehnologii și standarde de eÎnvățare – ideea centrală a acestora este obținerea interoperabilității între obiectele de conținut, OC, și sistemele și aplicațiile (LMS, LCMS, CMS, unelte) ce le folosesc, indiferent de producător, acum și în viitor. OC se crează, se păstrează/caută/găsesc în repozitorii, și se folosesc după dorință (folosire/refolosire, sharing), în sisteme de management LMS, .. și unelte diverse. OC create într-un sistem pot fi folosite în oricare altul, dacă toate aderă la aceleași modele/standarde. ☺ Arhitecturi și modele de eÎnvățare – urmăresc interoperabilitatea în eÎnvățare Cele mai importante organizații promotoare sunt: -IMS GLC (Instructional Management System Global Learning Consortium, Inc.) -IEEE LTSC (IEEE Learning Technologies Standards Committee) -ADL (Advanced Distributed Learning) al DoD, SUA -altele (AICC, OKI, SIF, CMU). Proiectul european Telcert oferea un studiu (mai vechi – 2004) al acestor tehnologii. În slide#10/? se poate vedea arhitectura generală a unui sistem de eÎnvățare, după IMS GLC. IEEE LTSC a elaborat specificații (standarde) ca: IEEE LTSA-Learning Technology Systems Architecture, IEEE LOM- Learning Object Metadata, .. ADL a elaborat specificațiile SCORM și CORDRA – cele mai folosite, vezi slide#11/? O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 44

eÎnvățământ 10/15 O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 45

eÎnvățământ 11/15 ☺ SCORM și CORDRA – cele mai folosite specificații de interoperabilitate în eÎnvățământ Elaborate de ADL - Advanced Distributed Learning. Sunt adoptate de IBM, Microsoft, Oracle, Cisco, ... SCORM=Sharable Content Object Reference Model CORDRA=Common Object Repository Discovery and Registration Architecture ☺ SCORM – colecție de specificații armonizate (din IMS GLC, IEEE LTSC, ..) Scop: asigură că OC create conform SCORM sunt interoperabile în orice LMS (și alte sisteme și unelte) ce respectă SCORM. Practic toți producătorii de LMS-uri respectă în prezent specificațiile SCORM. Ideile principale: OC este unitatea de bază în crearea și livrarea de conținut de învățare; OC sunt interoperabile în toate mediile de livrare a conținutului de învățare; permite crearea de strategii de învățare complexe și bazate pe cunoștințele și programul studentului; se poate importa/exporta ”pachetul de conținut” care cuprinde obiectul de conținut și strategia de instruire; permite etichetarea conținutului pentru identificare și căutare. Conceptele de bază: obiectul de conținut refolosibil (SCO, Sharable Content Object); și LMS, Learning Management System. SCO= cea mai mică unitate de învățare ce poate fi lansată de un LMS Pachetul de conținut=conținut+descriere+organizare (ex:strategia de livrare a sa spre învățare); poate fi un curs complet (suită de SCO), un SCO (lecție, modul de învățare), chiar colecție de SCO slab legate între ele; este unitatea de import/export cu alte LMS. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 46

eÎnvățământ 47 12/15 ☺ SCORM - continuare
Pachet de conținut=Manifest+Conținut O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 47

eÎnvățământ 48 13/15 ☺ SCORM - continuare
Manifest=Metadate+Organizări+Resurse+Sub-manifeste Metadate=descrierea pachetului pentru identificarea și căutarea sa Organizare=organizarea SCO din pachet, adică regulile de secvențiere (strategia de instruire) adresate unui LMS Resurse=listă a resurselor (conținut) din pachet – fișiere text, media, chestionare, .. Sub-manifest=descriere pentru alte eventuale sub-unități independente din pachet (Manifestul este fișier XML cf. specificații IMS, metadatele respectă IEEE LOM, ..) Conținut=înșiruire de fișiere de conținut (text, media, jocuri, simulări, ..). LMS=administrează conținutul de învățare (SCO) – livrează conținut secvențiat după condiții, urmărește progresul studentului, face rapoarte, .. . Poate fi un simplu CMS, un LCMS sau un LMS de mari dimensiuni, distribuit dintr-o întreprindere. (LMS este un soft pe server central ce livrează conținut cf. strategie de instruire) ☺ CORDRA – specificații pentru repozitorii de SCO (în evoluție, negeneralizat încă) Specifică modul de construcție a repozitoriilor în care LMS-uri publică (exportă), caută, găsesc și obțin (importă) SCO și pachetele dorite. Sunt permise federații de repozitorii și federații de federații – pentru lărgirea ariei de căutare. Repozitoriile pot fi publice sau private, accesibile prin Internet sau intraneturi. Repozitoriul are un catalog al conținutului său. Federația are un registru al repozitoriilor componente. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 48

eÎnvățământ 14/15 ☺ Produse și servicii de eÎnvățământ comerciale și libere – câteva exemple Produse comerciale: SkillSoft – Oferă LMS-ul SkillPort, în principal pentru companii; instalat în 2000 locații, cu 6 milioane de utilizatori. Dialogue, o unealtă de creare conținut. SkillSim, un simulator de învățare pentru mediul de afaceri (jocuri cu scenarii de afaceri). Oferite și ca servicii. GeoLearning – LMS-urile GeoMaestro și GeoExpress, LCMS-uri, multe sisteme și unelte diverse. Oferite și ca servicii. Peste 16 milioane utilizatori. SumTotal – LMS-uri TotalLMS și Total LCMS. Diverse altele. 17 milioane utilizatori. Saba – toată gama de produse de eÎnvățare. Alte companii – Plateau Systems, GeoMetrix Data Systems, KnowledgePresenter, Blackboard Inc. (RO: Universitatea Spiru Haret are sistem Blackboard), .. Produse libere (FLOSS): Moodle – un LMS multifuncțional. Poate fi descărcat și instalat liber. Foarte răspândit. Sakai – un CMS de întreprinderi. Poate fi descărcat și instalat liber. Alte organizații ce oferă soft și servicii libere – MIT (OpenCourseWare), Advanced Learning, .. ☺ România – Firma Siveco oferă (prin PPP cu Min. Educației – în programul SEI, Sistem Educațional Informatizat) sistemul AeL (Advanced eLearning), un LMS/LCMS pentru preuniversitar. Există și variantă pentru întreprinderi. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 49

eÎnvățământ 50 15/15 Bibliografie eÎnvățământ
☺ Europe`s Information Society, eLearning - tl/edutra/inno/index_en.htm ☺ UE, The eLearning Programme – programmes/elearning/programme_en.html ; Lifelong Programme ; eLearning Europa - ; Online Educa ; OLCOS, Open eLearning Content Observatory Services – ☺ Brandon-Hall Research – - variate publicații privind eÎnvățământul ☺ IMS GLC - ; IEEE LTSC - index.html ; ADL - ; SCORM - Technologies/scorm/SCORMSDocuments/2004%204th%20Edition/Overview.aspx ☺ IMS GLC, Achieving Learning Impact 2007, Annual Report – ☺SkillSoft - ; GeoLearning - ; Saba - ; Moodle - ; SEI - ; AeL - O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 50

eCultură O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 51

eCultură 1/10 ☺eCultură (eCulture) – utilizarea TIC în prezervarea și diseminarea patrimoniului cultural local, regional, european și internațional (eServicii). Patrimoniu cultural (sens larg) = cultură+știință. Patrimoniul cultural (CH, Cultural Heritage) din instituțiile culturale (muzee, galerii, biblioteci, arhive, colecții audio-vizuale, situri arheologice/etnografice/sacre, ..), și cel stiințific (instituții științifice, tehnice, de educație, ..) – se digitizează pentru conservare și diseminare. Digitizare - trecerea în format electronic – texte, imagini, audio, video. Diseminarea – prin Internet și intraneturi, către public și specialiști. Prezervarea – conservarea pe termen lung (”pentru viitor”) a informațiilor culturale și științifice digitizate. ☺ UE, Programul i2010 din Strategia de la Lisabona, lansează DLI, Digital Library Initiative – Inițiativa Biblioteci Digitale, pentru digitizarea patrimoniului cultural și științific al UE, cu scopul de a promova cultura, știința, turismul, media, afacerile. Bibliotecă – în sens larg – colecție structurată de obiecte culturale. Printre obiective – până în 2010, majoritatea bibliotecilor, muzeelor și arhivelor europene să fie conectate prin Internet. Deja funcționează Europeana , biblioteca digitală europeană, cuprinzând cultura oferită de toate statelor membre cuplate digital, inclusiv România. O altă inițiativă este biblioteca mondială World Digital Library inițiată de Biblioteca Congresului american. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 52

eCultură 53 2/10 ☺ Concepte principale în eCultură:
Obiect cultural digital, digitizare, biblioteci digitale -Funcțiile și serviciile bibliotecii digitale, virtualizare -Repozitorii de cunoștințe științifice -Proprietatea intelectuală și managementul drepturilor digitale Standarde și tehnologii -Sisteme informatice, unelte soft, produse comerciale și libere O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 53

eCultură 3/10 ☺ Obiect cultural digital, digitizare, biblioteci digitale – conceptele de bază Obiect cultural digital=conținut cultural+descrierea conținutului, în format electronic Conținut cultural=informația culturală sub formă electronică interoperabilă (standardizată – de exemplu .pdf, .gif, .tiff, .au, .mpg, .avi, .flv, Shockwave, Quicktime, ..) Mare varietate – cărți, ziare, manuscrise, hărți, fotografii, filme, discursuri, muzică, .. Descrierea conținutului=informații de identificare (unică) și descriere care permit căutarea prin mijloace electronice în baze de date de obiecte culturale și repozitorii, prin Internet și intraneturi. Cuprinde metadate - cuvinte cheie, semantică formală. Descrierea este interoperabilă (standardizată – Dublin Core, OWL) pentru a permite circulația obiectului prin sistemele diferite ale instituțiilor culturale. Digitizare=trecerea conținutului cultural original sub formă de obiect cultural. Un proces pentru volume enorme – miliarde de cărți și periodice în bibliotecile europene, milioane de ore de film și video în arhivele producătorilor, .. Biblioteca digitală (digital library)=orice ”depozit” structurat de obiecte culturale digitizate, care asigură conservarea pe termen lung și accesul online la obiectele culturale. Bibliotecile digitizate pot conține colecții de obiecte – grupări de obiecte create după anumite criterii (de exemplu colecția Van Gogh – imagini și texte, sau colecția de dansuri populare din Oaș- filme și texte). Colecții virtuale – obiectele colecției se află fizic în sisteme (muzee, ..) diferite, dar sunt prezentate grupat utilizatorului (printr-o funcție de virtualizare care aduce obiectele din locațiile lor și le prezintă grupat). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 54

eCultură 4/10 ☺ Funcțiile și serviciile bibliotecii digitale. Virtualizare -Funcții principale – digitizare și catalogare; asigurare acces la obiectele culturale; conservarea de lungă durată a obiectelor. Sistemele de bibliotecă digitală moderne cuprind toate aceste funcții Digitizarea presupune echipamente – aparate de copiat, cititoare optice de caractere, aparate de scanat imagini, camere de luat vederi, ce generează fișiere în format standardizat Catalogarea=atribuire ID unic (PID, Permanent Identifier)+creare descriere standardizată prin metadate (sintactice-cuvinte cheie Dublin Core; semantice-ontologii tip OWL), ce permit și căutarea și descrierea pentru specialiști (istorici, critici de artă, etnografi, arheologi, ..) -Acces prin Internet și intranet la obiectele păstrate în baze de date cu acces online – de oriunde și oricând. Drepturi de acces – pentru public; pentru specialiști – au acces și la informații de specialitate (bibliografie, comentarii, adnotări ale altor specialiști, ..) -Conservare – în formate standardizate larg acceptate (”pentru viitor”) și cu tehnologii specifice (suportul de memorare, copiere periodică, condiții de păstrare, ..) -Virtualizare – prezentare grupată a colecției obiectelor aflate în locații (muzee, colecții, ..) diferite; prezentare animată 3D (peisaje, situri, avataruri) – în special în eTurism O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 55

eCultură 5/10 ☺ Repozitorii de cunoștințe știițifice – cuprind tezaurul cultural științific și tehnic Caracteristici – majoritatea este text, și este accesat în special de specialiști. Există în lume jurnale (publicații periodice) științifice și tehnice, ce publică cca. 1.4 milioane articole anual – o mare contribuție culturală la progresul omenirii. Actualmente cca. 90% din jurnalele academice sunt pe Internet (repozitoriile sunt grupate în general pe specialități), accesibile liber sau contra cost. UE sprijină accesul la, și diseminarea, cunoștințelor științifice, și conservarea acestora (obiectivul eScience) ☺ Proprietatea intelectuală și managementul drepturilor digitale – o problemă de drept și de tehnică. Dreptul evoluează conform metodelor tehnice de protecție Informația culturală digitală accesibilă permite ”piraterie” – utilizarea fără drept a unei creații intelectuale - ce prejudiciază autorul și/sau distribuitorul Managementul drepturilor digitale (DRM, Digital Rights Management) – metode tehnice de apărare a proprietății intelectuale aflate sub formă digitală. De exemplu – criptarea informațiilor (pot fi redate numai prin decriptoare speciale), marcarea produselor (holograme, ..), identificarea mediului suport al creației autorului (numerotare exemplare, ..), ..Există standarde de declarare a drepturilor digitale pentru conținut Bibliotecile culturale digitale posedă în general obiecte culturale publice sau cu drepturi achiziționate O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 56

eCultură 6/10 ☺ Standarde și tehnologii – baza interoperabilității în sistemele culturale digitale -Standarde principale: OAIS, OAI-PMH, CIDOC CRM OAIS (Open Archival Information System) – specificații privind păstrarea pe termen lung a obiectelor digitale în biblioteci, arhive, muzee (repozitorii). Este un model de referință al unui sistem de arhivare general (ISO 14721:2003). OAI (Open Archives Initiative) – specificații privind accesul la informațiile digitale culturale și științifice. Cuprinde OAI-PMH (OAI Protocol for Metadata Harvesting) și OAI-ORE (OAI Object Reuse and Exchange) CIDOC CRM (Comite International pour la documentation des musees, Conceptual Reference Model) – specificații pentru interoperabilitatea între colecții culturale digitale eterogene (ISO 21127:2006) -Tehnologii ale domeniului – mare varietate De exemplu privind: virtualizare; colecții distribuite; multilingvism; interoperabilitate; servicii de web și servicii de web semantice; regăsirea informației; dispozitive și echipamente speciale; .. UE promovează în mod special tehnologiile de digitizare și diseminare a informațiilor culturale (Proiectul Minerva eC în principal). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 57

eCultură 7/10 ☺ Sisteme informatice, unelte software, produse comerciale și libere Sisteme pentru biblioteci, arhive, muzee, situri arheologice, situri naturale, .. . Multe sunt sisteme vechi, locale, non-interoperabile. Sistemele comerciale moderne sunt de tip bibliotecă digitală, cu acces prin Internet/intranet, cu prezentări de expoziții, colecții virtuale, .. . Mare varietate. Proiectul european DigiCult prezintă astfel de sisteme. Uneltele soft utilizate sunt în general de tip CMS, Content Management Systems, pentru creare de conținut digital accesibil prin rețea, modelare 3D, .. Proiectul european Epoch prezintă diverse unelte soft. Produse libere utile în special pentru instituții culturale mai mici: Fedora – un repozitoriu de obiecte digitale (fișiere XML), utilizabil în biblioteci digitale și muzee. OpenDLib – o bibliotecă digitală distribuită DSpace – un repozitoriu de obiecte digitale O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 58

eCultură 8/10 ☺ eCultură în Uniunea Europeană – Programe și proiecte – sprijină în special digitizarea și diseminarea cunoștințelor culturale și științifice. Zeci de proiecte -încheiate, în curs, planificate. Susțin instituțiile culturale mici și mijlocii prin – furnizarea de informații, facilitarea colaborării, oferirea de produse soft specifice gratuite. Europeana – biblioteca digitală europeană – toate statele membre își pot oferi resursele digitale, care devin cunoscute tuturor (rezultat al DLI, Digital Library Initiative; serviciul este susținut de CENL, Conference of European National Librarians) Epoch , Excellence in Processing Open Cultural Heritage - oferă multe informații privind TIC în patrimoniul cultural; și Delos , A Network of Excellence in Digital Libraries – informații privind bibliotecile digitale și variate unelte soft Minerva eC , Ministerial Network for Valorising Activities in Digitisation (parte a programului eContent+) – informații și tehnici privind digitizarea și problemele conexe Michael+ , Multi-Lingual Access to Digital Cultural Heritage Plus – permite descoperirea și explorarea colecțiilor culturale din muzee, arhive, .. Isaac , Integrated eServices for Advanced Access to Heritage in Cultural Tourist Destinations – eServicii adresate turismului cultural (virtualizare, ..) Caspar, Planets, DPE – privesc tehnologii de conservare a patrimoniului cultural Obiectivul eScience – proiecte privind crearea de repozitorii de cunoștințe științifice – Diligent, Driver, Euro-Vo O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 59

eCultură 60 9/10 ☺ eCultură în Uniunea Europeană – continuare
-Bricks , Building Resources for Integrated Cultural Knowledge Services – oferă soft care permite crearea unei rețele europene (sau locale, regionale, internaționale, ..) de instituții culturale cu patrimoniu cultural digital. Proiectul (încheiat) este urmat de The Bricks Community – o organizație auto-sustenabilă (trecută în umbră de Europeana!). Tehnologii interesante - arhitectură P2P, SOA, WS/SWS. ☺ eCultură în România – prin Institutul de Memorie Culturală (cIMeC , Centrul de Informatică, Memorie şi Sinteză Culturală – denumire istorică) – poarta către patrimoniul cultural românesc (cu rezultate excelente). Serviciu public bugetar +granturi externe. -Obiectiv: utilizarea TIC în patrimoniul cultural românesc -Oferă prin Internet – obiecte culturale digitale din arheologie, monumente, muzee, etnografie, cărți, istorie, numismatică, arte interpretative, printr-o bibliotecă digitală, baze de date online și alte forme. Peste pagini de web -Face parte din organizațiile ICOM, SIBMAS, ELAG, HEREIN, Epoch, .. -Este ”Contributor” al Europeana, în poziție de agregator (colectează din alte instituții și oferă Europeana) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 60

eCultură 61 10/10 Bibliografie
☺ UE, DLI - index_en.htm ☺ European Parliament on Europeana, getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT TA P6-TA DOC XML V0//EN ☺ UE, Council Conclusions on scientific information in the digital age: access, dissemination and preservation - activities/digital_libraries/doc/scientific_information/council_conclusions_nov2007.pdf ☺ Europeana - ; World Digital Library - ☺ OAIS - ; OAI - ; CIDOC CRM - ☺ Fedora - tutorial1.pdf ; OpenDLib - ; DSpace - ☺ DigiCult - ; Epoch - ; Delos - ; Minerva eC - ; Michael+ - ; Isaac - ; Bricks Community - ; eScience, Driver – ☺ cIMeC, Institutul de Memorie Culturală – O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 61

eJustiție O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 62

eJustiție 1/11 ☺ eJustiție (eJustice) – utilizarea TIC în entitățile sistemului judiciar și ale siguranței publice (eServicii). -Ideea centrală=schimb de informații sigur și rapid între entitățile judiciare – instanțe, parchete, avocați, justițiabili, penitenciare, poliție/jandarmerie, notariate, legiuitor, alte agenții judiciare. La modul ideal – ”transmiterea informației potrivite, către locul potrivit, persoana potrivită, și la momentul potrivit” -Metoda optimă – integrarea sistemelor informatice ale entităților judiciare într-un sistem unic național, prin interoperabilitate bazată pe standarde comune, sistem legat eventual și la alte rețele judiciare naționale, europene, internaționale -eServicii judiciare: site-uri și portaluri (pentru public și specialiști) de informare juridică , de asistență juridică publică, sau de colaborare judiciară; rețele judiciare, inclusiv rețele judiciare naționale; sisteme informatice specifice de instanță, procuratură, cabinete de avocatură, notariate, penitenciare, poliție; eServicii pentru rezolvarea disputelor; elaborarea electronică de legi. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 63

eJustiție 64 2/11 ☺ Concepte principale în eJustiție. Exemple
-Site-uri și portaluri de informare, asistență și cooperare judiciară -Rețele judiciare. Sistemul judiciar unic național. Rețele judiciare paneuropene -Sisteme informatice pentru entitățile judiciare -Poliția electronică, ePoliție -Notarul electronic, eNotar -Rezolvarea electronică a disputelor, eDispute -Elaborarea electronică a legilor, eLegi, eParlament -Standarde și interoperabilitate în domeniul judiciar electronic O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 64

eJustiție 3/11 ☺ Site-uri și portaluri de informare, asistență și cooperare judiciară – pentru societăți, public, specialiști și agenții judiciare -Informare – privind legile, normele și (o parte de interes public din ) jurisprudența națională, europeană, internațională; descrierea sistemului juridic național; liste (directoare) de avocați, notari, executori judecătorești, ..; registre diverse (judiciare, cadastru, ...) .. -Asistență juridică publică – se pot depune plângeri (formular) privind încălcarea legislației, în special în materie civilă și comercială, adresate adecvat, cu confirmare de primire și comunicare rezultat (asistența juridică privată – contra cost) -Cooperare între entitățile judiciare naționale, paneuropene și internaționale – prin portaluri ce reprezintă intrarea în rețele judiciare diverse Exemple: YourEurope , UE – informații privind drepturi înUE; EUR-lex – legile UE; CSS, Citizens Signpost Service, Ombudsman Europa – asistență (la plângeri) în probleme în spațiul UE; EJN, European Judicial Network – rețea de informații și cooperare juridică între statele membre UE; THOMAS , US – legislația SUA; Portalul instanțelor de judecată, informații, ghiduri, și Portal de legislație , RO. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 65

eJustiție 4/11 ☺ Rețele judiciare. Sistemul judiciar unic național. Rețele judiciare paneuropene -Rețeaua judiciară leagă entități judiciare pe baza interoperabilității sistemelor lor pentru a schimba informații juridice. Exemplu comercial: firma Thinkstream, SUA oferă sisteme ce leagă agenții judiciare. -Sistemul judiciar unic național: un obiectiv național important – legarea tuturor entităților judiciare din țară, pe baza unei rețele naționale, sigure și rapide (se pot obține info necesare chiar în cursul unei ședințe de judecată) Exemplu: sistemul judiciar unic al SUA (GJISI) – leagă cca agenții judiciare și ale siguranței publice, în timp real (în curs de construcție) (a se vedea mai jos). RO: există strategia națională pentru un sistem unic al justiției (trebuie actualizată) -Rețele judiciare paneuropene – de schimburi de informații, cum este EJN, sau proiectul de legare a registrelor naționale – Registrul de Caziere (NJR, Network of Judicial Registries), sau rețeaua europeană a altor registre (ENR, European Network of Registries – aici se pot vedea preocupări recente de eJustice) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 66

eJustiție 5/11 ☺Sisteme informatice pentru entitățile judiciare - principalele entități judiciare informatizate sunt instanțele de judecată, parchetele, cabinetele de avocatură, notariatele, penitenciarele și unitățile de poliție. Sistemele utilizate (destul de variate) sunt în general de tipul: -Sistem de Management al Înregistrărilor (RMS, Record Management Systems) – baze de date simple, cu înregistrări definite de utilizator, pentru agenții mai mici – unități de poliție, notariate, avocați, experți, .. -Sistem de Management al Cazurilor (CMS, Case Management Systems) – cele mai răspândite, în special în instanțe (când se mai numesc și Court Management Systems), în parchete și în cabinete de avocatură. Tipul principal de date este ”cazul” – mulțimea informațiilor legate de un client sau o parte într-un proces. Sunt 2 tipuri: generale, și dedicate. Cele generale au funcționalități generale, configurabile la aplicația particulară – de exemplu pentru o instanță (court) sau cabinet de avocatură (practice of law); cele dedicate sunt destinate de la început unor aplicații – de exemplu pentru avocatura dreptului muncii, sau avocatură pentru societăți. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 67

eJustiție 6/11 ☺Sisteme informatice pentru entitățile judiciare – continuare Funcționalitățile variază mult, dar printre acestea se află de regulă: bază de date centrală de cazuri/clienți (cu acces controlat; per grup de interes; și prin Internet – în timp real – și din instanță), cu toate documentele de caz , inițiale și de parcurs; generare și manevrare de documente, rapoarte, .. ; Planificator/calendar ce păstrează toate termenele/evenimentele relevante legate de cazuri și anunță din timp; Listă de contacte , referitoare la cazuri, juriști, autorități, asigurări, .. -Sistem de Management al Cabinetului de Avocatură (PMS, Practice Management Systems) – esențialmente un CMS cu adaosuri specifice privind administrarea cabinetului, contabilitatea, costurile, timpii alocați clienților, facturi, .. -Sistem de Management pentru Penitenciare (JMS, Jail Management Systems) –păstrează istoria fiecărui deținut (o înregistrare complexă), de la intrare până la ieșire, cu toate documentele juridice atașate, și furnizând informațiile cerute către instanțe, parchete, ordine publică, .. Produse comerciale (sisteme informatice), exemple: Tyler Technologies, SUA , oferă o gamă largă de sisteme juridice – CMS, JMS, poliție (law enforcement), ..; Elite , SUA oferă sisteme PMS variate; Opsis , UK – la fel. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 68

eJustiție 7/11 ☺ Poliția electronică, ePoliție (ePolice) – servicii electronice destinate secțiilor de poliție și altor agenții din ordinea publică, de exemplu: raportare online de infracțiuni; dispecerat online de secție; mașini de poliție online. -Polițiile din SUA, Germania, UK, Danemarca, .. au site-uri cu formulare prin care cetățenii, după identificare, pot declara infracțiuni fără violență (furturi, ..) -Sistem Dispecer (Computer-aided Dispatch System) central de secție legat radio cu mașinile de poliție prin care ofițerul de serviciu răspunde cererilor patrulei – identificare proprietar mașină după număr, date (foto, cazier, ..) despre un nume de persoană, .. -Mașina de poliție poate avea laptop cuplat cu telefon mobil la Internet (sau rețea radio) la dispeceratul de secție, sistem GPS de poziționare, .. ☺ Notarul electronic, eNotar (eNotary) – notarul public autorizat să realizeze acte notariale în format electronic, de exemplu: copii electronice legalizate după documente originale, traduceri legalizate, eliberare duplicate, .. Semnătura și parafa eNotarului sunt electronice (cf. legislației specifice). eNotarul păstrează o arhivă electronică a documentelor electronice eliberate. eNotarul autorizat legal (certificat) este înscris în Registrul Național al Notarilor Electronici. În România eNotarul e reglementat de Legea 589/2004 a Notarului Electronic, Legea 455/2001 a Semnăturii Electronice, și Legea 451/2004 a Mărcii de Timp. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 69

eJustiție 8/11 ☺ Rezolvarea electronică a disputelor, eDispute (eDispute Resolution) - disputele ”mai mici” (reclamații, contestații, plângeri, ..) pot fi rezolvate fără proces: prin arbitraj și mediere; o parte din acestea se pot rezolva prin Internet. Procedura electronică uzuală (arbitraj): reclamantul completează un formular, cu datele sale și cu reclamația, pe un site dedicat; formularul e dirijat către o instanță specializată (complet de arbitraj, cu reguli pre-acceptate) care ia o decizie; decizia e comunicată electronic ( ) către părți; părțile îndreptățite pot primi despăgubiri bănești prin transfer electronic. Există și alte variante, mai complexe. Exemple: Sistemul irlandez SmallClaims (arbitraj) – pentru infracțiuni minore: produse cu defecțiuni; servicii prestate defectuoase; daune minore ale proprietății. Sistemul european ECODIR (mediere) – rezolvarea plângerilor privind comerțul pe Internet. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 70

eJustiție 9/11 ☺ Elaborarea electronică a legilor, eLegi, eParlament – de la un proiect în comisia parlamentară până la adoptarea în plen și publicare, procesul de elaborare a unei legi se poate ”electronifica” parțial sau chiar total, cu beneficii pentru toți, inclusiv pentru cetățeni, care pot eParticipa la fazele elaborării legii. eParlament=eLegi+eParticipare. În ciclul de viață al legii (propunere, versiuni în comisii, discuții în plen, adoptare) textul este electronic și accesibil pe Internet, cetățenii putând face propuneri și comentarii. Câteva exemple: e-Parliament, organizație ONU, prezintă mai multe proiecte ce implementează conceptul de eLege, între care proiectul eLaw (e-Recht) austriac ce electronifică complet procesul de elaborare de legi. eParticipation , o inițiativă europeană cuprinde 6 proiecte ce urmăresc implicarea cetățenilor în procesul de elaborare a legilor. ☺ Standarde și interoperabilitate în eJustiție – sistemele informatice ale eJustiției (de tip RMS, CMS, PMS, JMS, poliție, ..), naționale și internaționale, devin interoperabile prin aderarea la standarde. Există două inițiative majore internaționale : OASIS-LegalXML și CEN-Metalex ; și inițiativa americană, de mare amploare, GJISI, ce cuprinde pachetul de standarde JSC , Justice Standards Clearinghouse, toate bazate pe formate XML și metadate. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 71

eJustiție 10/11 ☺ Sistemul informatic judiciar la nivel național - un obiectiv cu bătaie lungă. Scop: interconectarea tuturor entităților judiciare naționale pentru schimb rapid și sigur de informații de natură juridică. Se reduc costurile mecanismului judiciar, se reduc timpii, se reduc erorile umane. Exemple: -SUA: GJISI, Global Justice Information Sharing Initiative , din DoJ – de mare amploare – leagă cca agenții judiciare și din siguranța publică. În curs de realizare. Arhitectura interoperabilă a rețelei este de tip SOA cu WS, datele sunt reprezentate în XML, dicționar de termeni specifici (pentru metadate), și alte standarde, aflate în JSC,Justice Standards Clearinghouse. Microsoft oferă componente soft pentru această rețea. -RO: Strategia Ministerului Justiției , , prevede – rețea securizată, arhivarea documentelor, înregistrarea ședințelor de judecată, info-chioșcuri pe lângă instanțe pentru informarea cetățenilor, .. (inițiativa este în derulare); ECRIS – un CMS realizat de firma Indaco și implementat în toate instanțele. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 72

eJustiție 73 11/11 Bibliografie
☺ YourEurope - EUR-Lex - ro/index.htm ; CSS - ; Ombudsman Europa - ; European Judicial Network, EJN - ; THOMAS - ; Portalul instanțelor de judecată - ; ENR - activities/cont/200811/ ATT42978/ ATT42978EN.pdf ; ☺ Thinkstream - ; Tyler Technologies - ; Elite - ; Opsis - ; ☺ SmallClaims - ; ECODIR - index.htm ; e-Parliament - , proiecte - ; eParticipation - ; ☺ OASIS-LegalXML - ; CEN-Metalex - ; GJISI - , JSC - ; Strategia Ministerului Justiției - Nationalstrategiesafferenttojudicialsystem/tabid/96/Default.aspx , ECRIS - . O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 73

eDemocrație O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 74

eDemocrație 1/5 ☺ eDemocrație (eDemocracy) – utilizarea TIC pentru exercitarea electronică (eServicii) a democrației în scopul încurajării participării cetățenilor la luarea deciziilor politice. Se urmărește creșterea transparenței procesului politic, a implicării directe a cetățenilor, și îmbunătățirea formării opiniilor și deciziilor politice. Un domeniu relativ tânăr. Două eServicii s-au impus deja: eParticiparea și eVotul. ☺ Preocupări, exemple: Recomandarea Consiliului Europei , 2009, privind eDemocrația, și alte activități ce o promovează; ICELE – organizație UK ce oferă unelte soft libere, în special pentru eDemocrația locală; proiectele UE ePoll – sistem de eVot, și eParticipate – video pe Internet din ședințe de consiliu cu intervenția directă, în timp real, a cetățenilor. ☺ Concepte principale. Exemple Participarea electronică, eParticipare -Votul electronic, eVot -Parlamentul electronic, eParlament -Standard de interoperabilitate (eVot) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 75

eDemocrație 2/5 ☺Participarea electronică, eParticipare (eParticipation) – grup de eServicii: eInformare, eConsultare, eDecizii. -eInformare – administrațiile centrale și locale informează democratic (site-uri unidirecționale) cetățenii: liste cu aleși, structura administrației (nume, CV, ..), puncte de contact cu aleșii, politici și programe actuale și în curs, buget, legislație, .. Militanții politici fac campanie (eCampanie, eActivism) pentru candidați, proiecte, .. Prin site-uri dedicate, , SMS, bloguri (în special în SUA). -eConsultare – bidirecțional, forumuri și grupuri de discuții (eForum, eDebate), sondaje și chestionare (ePolling, eSurvey) privind opiniile, site-uri de candidați ce discută cu alegătorii, .. Exemple: HaveYourSay, UK – forumuri, bloguri, ..; Interactive Policy –Making, IPM, UE – soft liber de creare chestionare (eSurvey); .. -eDecizii – implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor politice și de formare a opiniilor politice ce pot conduce la hotărâri, legi, decizii de acțiune, .. în Parlament sau consilii locale. Forma cea mai importantă: ePetiția (ePetitioning) – ePetiție=formular electronic semnat de un/grup de cetățeni ce ridică o problemă și solicită un curs al acțiunilor pentru aleși; este înregistrată, și i se dă un răspuns. Exemple: e-Petition System, The Scotish Parliament; E Petitie, MAI, RO – permite trimiterea unor uri. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 76

eDemocrație 3/5 ☺ Votul electronic, eVot (eVote) – alegeri sau referendum în care toate, sau numai unele, din procesele componente sunt electronificate. Problema principală este securitatea votării. Este necesară o legislație adecvată și infrastructură. eVot – la distanță sau local. -eVotul la distanță – prin Internet, , SMS și iDTV Exemplu: Estonia are eVot de Parlament în De la un PC se citește cardul cu cip de identitate națională, se autentifică, i se prezintă opțiunile de vot, se face alegerea, se înregistrează la comisia centrală. Cca au eVotat. -eVot local – în cabine de vot cu echipament de vot (mare varietate). Uzual: mașină de vot cu ecran sensibil, ce prezintă opțiunile, identificare cu un card de votant, se alege pe ecran, se raportează (echipamentul este legat într-o rețea – GPRS, Internet - la un server central). Exemplu: firma ES&S, SUA este lider mondial în echipamente de vot și soluții de management total al alegerilor O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 77

eDemocrație 4/5 ☺Parlamentul electronic, eParlament (eParliament) – electronificarea procesului de elaborare a legilor (eLegi/eJustiție) și promovarea participării cetățenești (eParticipare/eDemocrație). Metode utilizate și în adunări de consilii locale. Mai cuprinde: unelte de management al documentelor specifice (proiect de lege, amendamente, rapoarte ale comisiilor, texte ale dezbaterilor); sisteme audio-video online pentru prezentarea dezbaterilor ”live” pe Internet; unelte de suport al deciziei parlamentarului (pentru consilieri, cu rapoarte pe teme diverse, ..); intranetul securizat al Parlamentului pentru schimb de informații ne-publice; site-uri de parlamentar; .. ☺Standard de interoperabilitate pentru eVot – OASIS-EML (Election Markup Language). Scheme XML ce permit schimbul de documente între fazele unui proces electoral (numirea candidaților, înregistrarea și autentificarea votanților, informația de pe buletinul de vot, votarea, numărarea voturilor, verificări, ..). EML este util și producătorilor de mașini de vot, soft și servicii electorale. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 78

eDemocrație 79 5/5 Bibliografie
☺ Recomandarea Consiliului Europei , ; ICELE , ; eParticipate , ☺ HaveYourSay, ; e-Petition System, ☺ ES&S, ☺ OASIS-EML, O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 79

Strategii, Metodologii și Tehnologii de Implementare a eGuvernării
O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 80

Implementarea eGov 1/12 ☺Implementarea eGov la nivel național – proces complex și de durată, abordat treptat, condus la nivel central guvernamental, după o strategie proprie, explicită și dedicată, bazată pe o viziune politică, ambele adoptate de guvern. Se bazează pe informatizarea agențiilor publice din toate domeniile – administrație, sănătate, învățământ, cultură, justiție, .., la care se adaugă necesități specifice. Țările UE țin seama și de strategia paneuropeană. Finanțarea se face prin buget, fonduri externe și contribuții locale. Nu există un model unic, universal valabil, de implementare a eGov. Există însă elemente comune majorității modalităților de implementare. ☺ Elemente principale în implementarea eGov -Etapele implementării -Nivelul organizațional al implementării -Nivelul infrastructurii tehnice al implementării ☺ Strategia implementării eGov în România ☺ Exemple de strategii de implementare din UE și din alte țări Marea Britanie, Franța, Germania, Austria, SUA, Canada O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 81

Implementarea eGov 2/12 ☺ Etapele implementării – cele mai importante etape sunt: -Definirea și adoptarea de către Guvern a Viziunii Politice privind Guvernarea Electronică, cu obiectivele și principiile generale (se cere o voință politică). Procesul de definire trebuie să includă pe toți cei interesați, din toate domeniile (proces participativ). (Mai `palatabil` politic, poate: includere eGov într-o Inițiativă de Modernizare a Guvernării) -Crearea unei Unități Organizatorice centrale, dependente direct de Primul Ministru, responsabile cu implementarea – ”Oficiul pentru Guvernarea Electronică, OGE” (denumire convențională, didactică, de lucru) - care realizează Viziunea Politică. Reponsabilitățile OGE cuprind: elaborarea Strategiei – sumă de strategii și planuri de acțiune (politici, linii directoare, tehnologii și standarde recomandate, ..); monitorizarea generală a implementării și măsurarea rezultatelor; suport tehnic continuu pentru agențiile ce implementează; elaborare de soluții și servicii utilizabile de agenții; elaborarea și implementarea Planului de eAlfabetizare (pregătirea profesională a funcționarilor publici și a cetățenilor în domeniul TIC); recomandări privind legislația necesară; .. OGE cuprinde specialiști TIC, specialiști din domeniile principale, experți tehnici, .. Etapele care urmează sunt sarcini (cel puțin de monitorizare) ale OGE: O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 82

Implementarea eGov 83 3/12 ☺ Etapele implementării – continuare
-Crearea infrastructurii naționale necesare eGov, în principal: dotarea cu sisteme informatice specifice a agențiilor ce vor oferi eServicii, reorganizarea corespunzătoare a procedurilor lor interne (business procedures), crearea legăturilor de telecomunicații între agenții, eAlfabetizarea funcționarilor ce vor opera sistemele -Crearea unui parteneriat larg cu sectorul privat (PPP, Parteneriat Public-Privat), organizații neguvernamentale, mediul academic, organizații internaționale, în domeniul TIC și al eAlfabetizării, pentru externalizări de servicii, colaborări, .. -Stabilirea cadrului legislativ necesar eGuvernării – recomandări de noi acte legislative sau adaptări ale celor existente, în domenii ca: accesul la informații publice și private; identitatea electronică a cetățenilor și societăților și autentificarea acesteia; semnarea electronică a documentelor; plățile electronice; .. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 83

Implementarea eGov 4/12 ☺Nivelul organizațional – componentele principale ale Strategiei de implementare: -Strategia propriu-zisă cuprinde – obiectivele și principiile generale; etapele mari de realizare; lista eServiciilor principale și prioritare pe domenii; cerințe pentru reorganizarea birourilor agențiilor; recomandări privind telecomunicațiile, interoperabilitatea, managementul identității, plățile electronice, utilizarea standardelor deschise, și a softului liber; politicile privind intermediarii și parteneriatul; .. -Arhitectura generală recomandată se referă la – rețelele de telecomunicații (Internet, rețea națională, rețea dedicată de domeniu) și legarea paneuropeană (rețeaua sTesta, serviciile de legare mai vechi eLink, PKI, BGCA, ..ce leagă administrațiile transfrontalier, din programul IDABC); interoperabilitate prin utilizarea pentru sisteme noi - a arhitecturii SOA (Service Oriented Architecture) și a Serviciilor de Web (WS, Web Services), Serviciilor de Web Semantice (SWS, Semantic Web Services) sau a serviciilor XML pentru Afaceri Electronice (ebXML, electronic business XML), iar pentru sistemele existente (legacy systems) - crearea unei interfețe interoperabile de proces (cu SOA/WS de exemplu); .. -Cadrul de interoperabilitate național (interoperability framework) – recomandări tehnice general valabile, cu accent pe standarde și specificații de compatibilizare a sistemelor informatice, procedurilor, .. privind: reprezentarea datelor, schimbul de date, integrarea datelor, servicii de interconectare, servicii de securitate, .. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 84

Implementarea eGov 85 5/12 ☺Nivelul organizațional – continuare
-Interoperabilitatea paneuropeană – necesară pentru eServiciile paneuropene transfrontaliere (PEGS, Pan-european eGovernment Services), conformă cu Planul de Acțiune al eGuvernării, i2010, al UE , specificațiile EIF, European Interoperability Framework, planul de acțiune EIS, European Interoperability Strategy, eServiciile paneuropene ale Programului IDABC, proiectul eUser (informații utile eGov), .. -Alte documente cu rol normator sau îndrumător – privind probleme punctuale importante, de exemplu: canalele de acces la eServicii; scheme XML de definire agreate național; sistemul unic de management al documentelor (de exemplu ISO15489, ODF-ISO26300); sisteme de clasificare de bunuri și produse; politicile de software liber, de securitate, de plăți electronice, cardul (cu cip) de identitate națională; .. -O cale pragmatică de abordare a implementării eGov – preluarea unui model de eGov existent, eventual cu asistență tehnică. Autorul privește spre modelul britanic de început eGIF, care e și model european, și spre modelul austriac Digital Austria . O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 85

Implementarea eGov 6/12 ☺ Nivelul infrastructurii tehnice al implementării – se referă în principal la sisteme informatice, rețele/interconectare/interoperabilitate, standarde și recomandări, reorganizarea procedurilor interne ale agențiilor, pregătirea profesională -Sisteme informatice – extinderea existentului cu specificul eServiciilor prestate -Rețele – preferabil o rețea unică națională (eventual pornind de la intranetul guvernamental) ce leagă agențiile publice, rețelele dedicate (eSănătate, eJustiție, ..), Internetul, rețele din Uniunea Europeană (sTesta, judiciare, ..). Se poate construi, eventual pe porțiuni, pe Internet prin VPN (exemple: UK, Italia, Belgia, Danemarca, Olanda, Malta). Interoperabilitatea se bazează pe reprezentarea XML și arhitectură SOA cu WS/SWS -Standarde și recomandări – trebuie să acopere toate aspectele (sunt sute) -Reorganizarea birourilor agențiilor – cere abordare specifică, scop: adaptarea la prestarea eServiciilor și eficientizarea muncii (scăderea costurilor pe termen lung) -Pregătirea profesională a funcționarilor publici pentru operarea sistemelor de eServiciu O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 86

Implementarea eGov 7/12 ☺ Strategia implementării eGov în România – 2009: nu există încă o Strategie explicită și dedicată, ca document guvernamental, a implementării eGuvernării în România. -Scurt istoric: - HG 1007/2001, Strategia Guvernului privind informatizarea administrației publice – un început bun (pe alocuri fantezist în termene și fonduri) -Legea 161/2003, Cartea I, Titlul I și Titlul II – introduce Sistemul Electronic Național, SEN și serviciile electronice – începutul real al eGuvernării -Crearea ASSI/2007 (urmașă a IGCTI) și Legea 125/2008 – operare eServicii de eGuvernare, dezvoltare – un mare pas înainte; ASSI este desființată în -Viziunea personală a autorului – o posibilitate este preluarea de către ASSI a rolului de OGE, așa cum acesta a fost descris aici. Începutul se poate face prin elaborarea unui Proiect pentru o Viziune Politică privind eGuvernarea în România și a unui Proiect pentru o Strategie de Implementare a eGuvernării în România, urmând apoi a fi făcute publice spre dezbatere. Ambele proiecte ar putea fi elaborate sub conducerea ASSI împreună cu Șefii Departamentelor IT (CIOC – Chief Information Officer Council) din ministerele implicate (administrație, sănătate, educație, cultură, justiție) și avansate apoi MCSI. (Mai `palatabil` politic, poate: includere eGov într-o Inițiativă de Modernizare a Guvernării) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 87

Implementarea eGov 8/12 ☺Exemple de strategii de implementare din UE și din alte țări – scurte prezentări Situația detaliată a eGuvernării din toate țările UE se găsește în rapoartele portalului ePractice.eu al Comisiei Europene. Aici nu vom intra în detalii. Marea Britanie – Din Noiembrie 2005 strategia este Transformational Government Strategy , TG, sub controlul Transformational Government Unit din Cabinet Office al PM (și este parte din CTOC, Chief Technology Officer Council, dependent de CIOC, Chief Information Officer Council al CO, Cabinet Office). În curs de elaborare – o nouă arhitectură generală xGEA, Cross-Government Enterprise Architecture (compatibilă cu arhitecturile SUA, Canada, Australia, Noua Zelandă, ..), sub control CTOC. Ne interesează însă începuturile (preluate și extinse de TG): Actul de bază este eGIF, eGovernment Interoperability Framework din 2000 (acum versiunea 6.1), însoțit de o serie de documente normatoare. (Agenția națională responsabilă era eGU, eGovernment Unit dependentă direct de PM). Principiile sunt: adoptarea Internetului, a schemelor XML pentru integrarea și managementul datelor, descrierea prin metadate a informațiilor, utilizarea intermediarilor (PPP, software-middleware). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 88

Implementarea eGov 9/12 -Franța - Tehnologia se află în RGI , Referential General d`Interoperabilite și în alte documente conexe, în curs de elaborare, conform unui plan al unei administrații electronice, din cadrul inițiativei mai largi Modernizarea Statului, a DGME (La direction générale de la modernisation de l’État, du Ministère du Budget, des comptes publics et de la fonction publique). La nivel tehnic se recomandă XML, WS, SWS, MoReq, .. -Germania – Strategia generală este în documentul Deutchland Online, iar partea tehnică este în SAGA, Standards and Architectures for eGovernment Applications (v4 în 2008), sub conducerea Ministerului Federal de Interne. Tehnic: XML, SOA, WS, .. -Austria – Strategia generală se află în programul Digital Austria al Guvernului Federal, în documentul Administration on the Net . Tehnic: card cu cip de identitate națională și semnătură digitală (PKI național), XML, sistemul de înregistrări electronice (ELAK) – pentru schimb de documente național, .. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 89

Implementarea eGov 10/12 -SUA- Strategia generală este prezentată în FEA, Federal Enterprise Architecture și este condusă de e-Gov, Office of E-Government & Information Technology, din OMB, Office of Management and Budget al Cabinetului Președintelui. Tehnic: XML, SOA, WS, ebXML, ontologii, .. O structură complexă pornită din viziunea că Guvernul Federal este privit ca o intreprindere mare ce lucrează unitar. -Canada – Strategia generală este condusă de CIOB, Chief Information Officer Branch, care ține de Treasury Board of the Government of Canada, și stabilește o arhitectură `de întreprindere` (de tip SOA), în cadrul unei politici generale de `Information Management & Information Technology` în toate unitățile guvernamentale, care include toate eServiciile. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 90

Implementarea eGov Bibliografie 91 11/12
☺ sTesta, eLink, PKI, ePractice.eu - ☺ Planul de Acțiune al eGuvernării, i2010, al UE EIF - ; eUser - ; EIS - . ☺ ISO , ODF-ISO , MoReq - ☺ eGIF - , Digital Austria - O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 91

Bibliografie - continuare
Implementarea eGov 12/12 Bibliografie - continuare ☺ UK: Transformational Government Strategy- xGEA - ☺ FR: RGI - , administrație electronică - , Modernizarea Statului - ☺ DE: Deutchland Online - SAGA - ☺ AT: Administration on the Net - ☺ SUA: FEA - , e-Gov - ☺ CA: CIOB - , arhitectură `de întreprindere` - O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 92

Strategia de Implementare a Uniunii Europene (servicii paneuropene)
O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 93

Strategia UE 1/3 ☺ Strategia Uniunii Europene de implementare a eGov – urmărește în principal asigurarea interoperabilității pentru eServiciile paneuropene (PEGS, Pan-european eGovernment Services) precum și a aceleia de la nivel național, regional și local. Interoperabilitatea paneuropeană se referă la cooperarea dintre sistemele informatice ale agențiilor publice din Statele Membre, între ele, și cu cele ale instituțiilor UE. Documentele principale (elaborate de Programul IDABC-interoperabilitate și continuate de EIS, European Interoperability Strategy - în curs de dezvoltare): -EIF, European Interoperability Framework, v1.0/2004 și v2.0-Draft/2008 -Infrastructure for cross-border eGovernment services -AG, Architecture Guidelines v1.0/2004 -ODF, Open Document Exchange Format (devenit ISO26300) -CIS, Content Interoperability Strategy și XML Clearinghouse (studii de semantică) -EIIS - European Interoperability Infrastructure Services (în curs de dezvoltare) IDABC oferă servicii și soluții pentru eServiciile paneuropene – sTesta, eLink, Circa, PKI, BGCA, MoReq, eProcurement, eSignatures, eIDM for PEGS, Semic.eu, SemanticGov, ... Baza legală e pusă de Comunicarea Comisiei Europene, COM (2006) 45 care recomandă interoperabilitatea Statelor Membre. Tehnologia – în Anexa Tehnică 2. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 94

Strategia UE 2/3 ☺ Viziunea generală europeană: în EIF European Interoperability Framework, v1/2004 și v2/2009, din care se degajă principii și recomandări către Statele Membre. ☺ Principii: -P1: subsidiaritate și proporționalitate P6: transparență și participare publică -P2: centrare pe utilizator P7: standardizare&neutralitate tehnologică -P3: eIncluderea tuturor, cu accesibilitate P8: reducere efort utilizator -P4: asigurare securitate și caracter privat P9: reducere costuri utilizator -P5: multilingvism P10: conservare informații în timp ☺ Recomandări: -Recomandări cf. EIF v1/2004: -R1: asigurare interoperabilitate cf. EIF R2: asigurare principii P -R3: interoperabilitate la nivel organizațional, semantic, tehnic (v2: legal) -R4-6: cerințe organizaționale R7-9: cerințe semantice -R10-14: cerințe tehnice (între care XML, WS, ..) -R15-17: cerințe multilingvism -Recomandări cf. EIF v2/2009: -În curs de elaborare (definitivare după actualizare AG, Architectural Guidelines) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 95

Strategia UE Bibliografie 96 3/3
☺ Pagina cu Programul IDABC-interoperabilitate cuprinde referințele la documentele principale - , la care se adaugă CIS (working paper) - și XML Clearinghouse - . - EIIS - , - servicii și soluții IDABC - . O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 96

Identitate, Autentificare,
Anexe tehnice A1 Securitate. Criptare. Identitate, Autentificare, Semnătura digitală O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 97

Identitate fizică, ID și identitate electronică, eID.
1/17 Anexe tehnice - A1 ☺ Tehnici de securitate în eServicii – bazate pe criptarea și autentificarea entităților și datelor/documentelor Grade diferite de securitate – conform naturii serviciului (un compromis cost performanță). Nu există securitate 100%. Conformă cu legislația. Identitate fizică, ID și identitate electronică, eID. ☺ Securitatea = ● Autenticitatea entităților participante la furnizarea eServiciilor se referă la (cetățeni, societăți, funcționari, servere, aplicații, intermediari, ..) ● Confidențialitatea, integritatea și autenticitatea datelor și documentelor, nonrepudierea documentelor semnate digital ● Prevenirea fraudelor (furt identitate, furt informații) ☺ Bazată pe criptarea informațiilor - algoritmi cu chei (uzual) de biți Algoritmi – simetrici (1 cheie) și asimetrici (2 chei – secretă și publică) ☺ Sisteme de management al identității electronice, eIDM – sisteme de declarare și autentificare a eID. La nivel local (ex: per eServiciu), național, paneuropean. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 98

2/17 Anexe tehnice - A1 ☺ Conceptele principale din securitatea eServiciilor – identitate; autentificarea identității; înregistrare unică; confidențialitatea, integritatea și autenticitatea datelor și documentelor; nonrepudierea datelor și documentelor semnate digital; securitatea telecomunicațiilor. -Identitatea unei entități=informație care descrie entitatea în mod unic -Autentificarea identității unei entități=proces ce dovedește că entitatea este în realitate aceea ce declară că este prin identitatea declarată (și nu una frauduloasă) -Înregistrare unică (SSO, Single Sign-On)=o autentificare făcută 1 dată la un furnizor de serviciu ce este valabilă și la alți furnizori, în aceiași sesiune (nu se repetă autentificarea per fiecare furnizor de servicii în parte) -Autentificarea unui document=proces ce dovedește că documentul a fost creat de cel ce susține că l-a creat și l-a semnat digital (formularele electronice completate sunt documente ce pot fi semnate electronic) (continuă) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 99

Anexe tehnice - A1 100 3/17 (continuare)
-Confidențialitatea datelor/documentelor=datele sunt accesibile numai celui ce le posedă sau celui ce îi sunt adresate (precum și unor entități speciale, conform legii) -Integritatea datelor/documentelor=conținutul este nealterat, în păstrare și în transport -Nonrepudierea unui document semnat electronic=cel ce a semnat electronic un document recepționat nu poate nega că l-a semnat și expediat receptorului -Securitatea comunicațiilor=asigură integritatea datelor și autentificarea extremităților canalului de comunicație (emițător, receptor) ☺ Semnătura digitală, eSemnătură - asigură autentificarea, integritatea, nonrepudierea și, opțional, confidențialitatea documentului semnat digital. Este mai sigură decât semnătura manuscrisă. RO: Legea semnăturii digitale – Legea 455/2001. ☺ eServiciile paneuropene (PEGS) – cer asigurarea unei interoperabilități a eID și a eSemnăturilor naționale ale Statelor Membre (transfrontalier). Proiectul IST STORK propune (în D4.1) soluții tehnice pentru autentificarea transfrontalieră a eID naționale. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 100

Anexe tehnice - A1 4/17 ☺ Elemente de Criptografie – criptare, algoritmi de criptare, algoritmi amprentă (Hash algorithm), algoritmi de generare numere aleatoare. -Criptare – transformarea unei informații (șir de biți) inteligibile într-una noninteligibilă, printr-un algoritm de criptare. Decriptarea este procesul invers. Algoritmul și cheia sunt păstrate în secret. La algoritmi standard – numai cheile sunt secrete. Exemplu: Textul CARD->ECTF, cu algoritm `deplasare poziție literă în alfabet`, cheie=2. -Algoritmi de criptare – 2 tipuri: cu 1 cheie=algo simetrici; cu 2 chei (una secretă și una publică)=algo asimetrici. Există mulți algoritmi; unii sunt standardizați (publici). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 101

Anexe tehnice - A1 5/17 ☺ Algoritmi de criptare/decriptare simetrici (cu 1 cheie) – cheia de criptare/decriptare trebuie distribuită și păstrată secretă de toți cei interesați (în practică nu e un lucru ușor). Algoritmi simetrici cunoscuți: DES (Data Encription Standard) cu cheie de 56 biți; 3DES (Triple DES) – cu 3 chei de 56 biți; AES (Advanced Encription Standard) cu cheie de până la 256 biți; IDEA; RC6; Twofish; Folosiți pe scară largă: DES și 3DES. ☺ Algoritmi de criptare/decriptare asimetrici (cu 2 chei) – 1 cheie secretă (privată) și 1 cheie publică, de lungime egală, legate printr-o relație matematică specifică algoritmului. Știind o cheie, nu se poate determina cealălaltă (în mod practic). Ambele chei fac și criptare și decriptare. O informație criptată cu o cheie nu poate fi decriptată decât cu cealălaltă cheie. Cheile publice sunt distribuite tuturor (mare avantaj: nu sunt secrete). Mod de lucru: expeditorul criptează mesajul cu cheia sa secretă; receptorul decriptează mesajul primit cu cheia publică a expeditorului; receptorul trimite expeditorului mesaj criptat cu cheia publică a expeditorului; expeditorul îl decriptează cu cheia sa secretă. Algo asimetrici pot folosi la autentificarea entității expeditoare de către receptor: numai expeditorul are cheia secretă cu care a criptat mesajul ce l-a decriptat cu cheia publică. Algoritmi asimetrici cunoscuți: RSA (Rivest, Shamir, Adleman) cu chei până la 2048 biți; ECC (Elliptic Curve Cryptosystem) cu chei de până la 386 biți (mai sigur și mai rapid); Diffie-Hellman; Elgamal; DSA (Digital Signature Algorithm); Fortezza; ... O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 102

Anexe tehnice - A1 6/17 ☺ Algoritmi amprentă (`fingerprint`, sau algoritmi rezumat `digest`) – produc un rezumat, sau amprentă, de lungime fixă, al unui text (șir de biți) de orice lungime. Orice modificare în text produce altă amprentă. Dintr-o amprentă nu se poate reconstitui textul inițial (în mod practic). Servesc la detectarea alterării textului în semnătura digitală. Algoritmi amprentă cunoscuți: SHA-1 (Secure Hash Algorithm) cu amprentă (uzual) de 160 biți, și MD5 (Message Digest, v5) cu amprentă de 128 biți. ☺ Algoritmi de generare numere aleatoare – generează numere pseudo-aleatoare de lungimea dorită. Există mulți astfel de algoritmi (ANSI X9.17/X9.31 PRNG reglementează metodologia de generare numere aleatoare). Numerele aleatoare se folosesc uzual drept chei de criptare de unică folosință. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 103

Anexe tehnice - A1 7/17 ☺ Semnătura digitală pe un document, eSemnătură = amprenta documentului, criptată cu cheia secretă a semnatarului, și atașată documentului, expediată unui receptor împreună cu cheia publică și cu documentul. Asigură autenticitatea, integritatea, nonrepudierea și, opțional, confidențialitatea documentului semnat digital. Modul de lucru: O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 104

Anexe tehnice - A1 8/17 ☺ Autoritatea de Certificare, AC, Certificatul de Autenticitate, CA, și Sistemul de Chei Publice (PKI, Public Key Infrastructure – în OASIS IDtrust) - asigură autentificarea identității electronice, eID și a semnăturii electronice, eSemnătură. Autoritatea de Certificare, AC=entitate centrală specială, în care toți au încredere, ce emite (vinde), asumându-și responsabilitatea, Certificate de Autenticitate de identitate - pe eID, sau Certificate de Autenticitate de semnătură digitală - pe eSemnătură. Cheia publică a AC e cunoscută de toți. Fiecare entitate are câte o pereche de chei de identitate și o pereche de chei de semnătură digitală. AC publică toate CA-urile emise. AC publică o Listă a CA-urilor valide, a celor revocate, și altele. Certificat de Autenticitate, CA=bloc de date ce cuprinde minim 2 părți: identitatea entității (nume, adresă, CNP, cod, ...) și cheia publică a entității , criptat cu cheia secretă a AC. Mai conține numărul de certificat, identitatea și semnătura digitală a AC (ce conține și o marcă de timp - time stamp). În esență: o legătură între identitate și cheia publică. CA internaționale sunt reglementate de ISO/ITU X.509. Sistem de Chei Publice, PKI=ansamblul format din AC + entitățile ce îi admit CA-urile. Pot exista ierarhii de AC, cu `AC rădăcină` (Root Certification Authority) ce certifică AC-urile inferioare, .. ultimul nivel de AC vinde CA-urile. Standardizat ITU-T X.509. Un PKI poate fi construit pentru orice grup: întreprindere, local, național, internațional. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 105

Anexe tehnice - A1 106 9/17 ☺ Sistemul de Chei Publice - Continuare
Mod de lucru pentru 2 entități care vor intercomunicare sigură: entitățile cumpără câte un CA de la AC, și își trimit CA-ul una alteia; cu cheia publică a AC decriptează CA, verifică autenticitatea AC-ului și validitatea CA-ului, și apoi extrag cheia publică a celeilalte entități; cu această cheie decriptează mesajele (documentele) recepționate de la cealălaltă entitate și criptează mesajele pe care i le transmite. Mesajul poate fi un document semnat digital (3 fișiere: documentul criptat sau nu + cheia publică a semnatarului, eventual aflată într-un CA de eSemnătură + amprenta documentului). Mod de lucru pentru o entitate ce recepționează un document semnat electronic: ca mai sus, mesajul fiind un document semnat digital; calculează amprenta pe mesajul primit și o compară cu amprenta recepționată (pe care o decriptează cu cheia publică primită) și constată autenticitatea documentului semnat recepționat. Exemple de Sisteme de Chei Publice (PKI): -Internaționale – VeriSign, Thawte, Globalsign, .. -EU: PKI al IDABC - paneuropean -RO: , , O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 106

Anexe tehnice - A1 10/17 ☺ Securitatea telecomunicațiilor prin Internet, cu protocolul SSL/TLS (tip PKI) : Protocolul SSL (Secure Socket Layer), și succesorul său TLS (Transport Layer Security) asigură siguranța transmisiei între un browser și un server de Internet – criptează informațiile pentru confidențialitate și integritate, și autentifică capetele comunicării (serverul și, opțional, browserul/PC). Protocolul http cu SSL/TSL se notează https. -Mod de lucru: browserul apelează serverul https și urmează autentificarea reciprocă (își trimit CA-urile – serverul-obligatoriu, clientul-opțional); se stabilește în comun o cheie simetrică (generare număr aleatoriu de biți); se schimbă mesaje criptate cât durează sesiunea; la fiecare sesiune nouă se generează altă cheie de sesiune. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 107

Anexe tehnice - A1 11/17 ☺ Identitatea electronică, eID, și managementul ei, eIDM - scurtă privire -Nu există o tehnologie (eIDM) unică, unanim acceptată. Domeniul e central, complex și variat. Cele mai răspândite metode de declarare și autentificare a eID sunt: -Nume și Parolă – securitate slabă, tehnologie simplă, de multe ori suficientă -Certificate PKI – securitate puternică, tehnologie mai complexă. Se extind tehnologii variate bazate pe standardul SAML (Security Assertion Markup Language – un dialect XML) ce permite schimb de mesaje (àserțiuni`/`token` privind securitatea) prin care entitățile discută despre eID pentru a autentifica sau nu. Kantara Initiative și Liberty Alliance – două organizații mari în domeniul eID. -Conform recentei Kantara Initiative există 3 mari categorii de eIDM (între care încearcă interoperabilitatea), toate oferind SSO=înregistrarea unică: --`Federated Identity` – grup de tehnologii ce utilizează standardul SAML, eventual protocolul PKI (AC, CA, ..) - specificații OASIS IDtrust, și altele (OpenID, WS-Federation, ..) Recomandată pentru B2B, B2C, G2C și G2B (securitate puternică; complexă) --ÌnfoCards` – promovat de Microsoft (CardSpace) pentru Web (securitate puternică) --ÒpenID` – o metodă mai simplă pentru Web (securitate mai slabă) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 108

Anexe tehnice - A1 12/17 ☺ Schema generală de principiu eIDM modern: nu e legătură (mai sigur) IdP RP RP ... IdP RP RP ... autentificare autentificare =Fed. Id Soft (SAML) USER USER IdP = Identity Provider (nume/parolă, CA, InfoCard, OpenID, .. – autentifică după propriile reguli și dă răspuns `autentificat/neautentificat`) RP/SP = Resource/Service Provider (ce verifică autentificarea) USER = Browser controlat de persoană ☺ Federated Identity=Tehnologie care face identitatea portabilă peste domenii de securitate diferite (RP diverși). IdP și RP sunt `federați`- au înțelegeri între ei și folosesc SAML pentru a discuta. IdP autentifică (prin metodă proprie) și trimite o aserțiune=token (HTML Form) la orice RP o cere. Asigură SSO implicit. În dezvoltare. ☺ InfoCard=`cărți de vizită software` diferite, ale aceleiași persoane, prezentate la RP diferiți, gestionate de CardSpace - client la user oferit de Microsoft. ☺ OpenID=identitatea e dată de un URI=URL produs de un IdP, de ex. - MyOpenID.com O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 109

Anexe tehnice - A1 13/17 ☺ Exemplu de protocol de autentificare bazat pe SAML-Federated Identity Sursa: Web Services and Identity, 2.2 Federated Identity Technologies, Eve Maler, Sun Microsystems 2007 O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 110

Anexe tehnice - A1 14/17 ☺ Exemplu de protocol de autentificare bazat pe OpenID-Federated Identity Sursa: Web Services and Identity, 2.2 Federated Identity Technologies, Eve Maler, Sun Microsystems 2007 O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 111

Anexe tehnice - A1 15/17 ☺ Exemplu de protocol de autentificare bazat pe InfoCard-Federated Identity Sursa: Web Services and Identity, 2.2 Federated Identity Technologies, Eve Maler, Sun Microsystems 2007 O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 112

Anexe tehnice - A1 113 16/17 ☺ Carduri de identitate națională cu cip
Card cu cip – cu microprocesor, memorie și aplicații. Cititor de carduri-cuplabil la PC. Hardware Software Sursa: `Plăți electronice. O introducere`, 288 pag, dr. ing. Dan Vasilache, Editura Rosetti, București, 2004 Cardul conține aplicații: CA de ID națională și semnătură digitală (în sistem PKI), permis de conducere, carte de sănătate, ... Poate fi folosit și la eServicii (G2C și B2C). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 113

Anexe tehnice - A1 Bibliografie 114 17/17
☺ Criptografie generală - `Introduction to Cryptography: Principles and Applications`, H. Delfs, H. Knebl, Springer, (RSA, ECC, SHA-1, MD5, ...). Multe altele. A se vedea și Wikipedia. ☺ EU, STORK Project - – Proiectul european de eIDM în curs. ☺ PKI, IDABC - ; PKI-US (FPKI) - ; VeriSign - . ☺ SSL/TLS - . ☺ SAML - 13525/sstc-saml-exec-overview-2.0-cd-01-2col.pdf ; Liberty Alliance – Kantara Inititive – ; OASIS-IDtrust - ;Federated Identity – Eve Maler - (și altele); OpenID - ; Microsoft CardSpace - . O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 114

pentru interoperabilitate.
Anexe tehnice A2 Tehnologii XML pentru interoperabilitate. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 115

Anexe tehnice – A2 1/ ☺ Interoperabilitate – capacitatea organizațiilor și sistemelor de a co-opera prin schimbul de informații electronice și prin coordonarea procedurilor interne specifice, în scopul realizării unui obiectiv comun (eServiciu). Cerută în special de principiul eGuvernării de axare pe cetățean, care nu trebuie să știe `cum și unde` sunt realizate serviciile dorite, adică – `serviciile vin la cetățean, nu cetățeanul la servicii`. Se obține prin aderarea la standarde și norme comune. Organizațiile centrale de standardizare în domeniu sunt: OASIS, W3C (director Sir Tim Berners-Lee – creatorul Internetului), UN/CEFACT, ISO. ☺ Limbajul XML stă la baza tehnologiilor moderne de interoperabilizare ☺ Conceptele principale ale domeniului: - procese eterogene distribuite - SOA, Service Oriented Architecture –Arhitectură Orientată pe Servicii - Limbajul XML și protocolul de mesagerie SOAP - Interacțiunea client-serviciu: coregrafia mesajelor și orchestrarea proceselor - WS, SWS, ebXML – tehnologii XML de cooperare între procese (Web Services, Semantic Web Services, electronic business XML) Procese eterogene distribuite: Procese (ex.: aplicații din sistemele diverselor agenții publice) diferite, legate în rețele publice (inclusiv Internet) sau private, care trebuie să coopereze după protocoale, specificații și norme convenite. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 116

Anexe tehnice – A2 2/ ☺ SOA, Service Oriented Architecture – un concept de mare generalitate, o viziune Un mod de a construi sisteme/aplicații ce cooperează prin rețea prin schimb de mesaje, făcând posibilă și o compunere a aplicațiilor. Destinată în special relațiilor B2B, B2C dar utilizabilă și în cazul eServiciilor publice, G2C și G2G. Accentul se pune pe servicii și nu pe structura hard&soft – se obține independență de platforma sistemului (sistem de operare, limbaje, baze de date, ..). SOA permite și căutarea și descoperirea unor furnizori de servicii, la serviciile cărora se poate apela. Serviciile se pot căuta (sintactic, semantic), se găsesc și se compun pentru a crea un serviciu mai complex, cu sau fără intervenție umană. Metoda generală pentru interoperabilitate prin SOA: sistemele noi se construiesc conform viziunii SOA, iar în cazul sistemelor deja existente se adaugă o interfață de interoperabilitate `peste` aplicațiile care cooperează. Astfel de interfețe se construiesc cu ebXML, WS, SWS - tehnologii de cooperare. ebXML e folosit mai puțin (e mai vechi), WS/SWS se extind rapid. Toate folosesc XML pentru descrierea datelor; WS/SWS folosesc protocolul de mesagerie SOAP (Simple Object Access Protocol) pentru comunicații. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 117

Anexe tehnice – A2 118 3/ ☺ SOA – schema generală de principiu
Orientarea pe serviciu SOA O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 118

Anexe tehnice – A2 4/ ☺ XML, eXtensible Markup Language, și SOAP, Simple Object Access Protocol Stau la baza schimbului de informații între procese prin rețea -XML – un metalimbaj generator de dialecte (limbaje pe domenii) pentru descrierea structurată a datelor; se citește ușor de om și de mașină; are și un caracter semantic prin alegerea etichetelor conform domeniului Exemplu simplu (porțiune dintr-un document XML): - - - <carte> <titlu>Guvernarea electronică. O introducere</titlu> <autor>Dan Vasilache</autor> <rezumat> (Rezumatul - text) </rezumat> <cuprins> (Cuprinsul - text) </cuprins> <index>(Indexul în bibliotecă)</index> </carte> Domeniul: Biblioteci Etichetele <carte>, <titlu>, …sunt alese conform specificului domeniului (dialectul). O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 119

Anexe tehnice – A2 5/ ☺ SOAP, Simple Object Access Protocol - protocol de mesagerie cu mesaje XML (W3C) Mesajele conțin documente XML sau RPC, Remote Procedure Call – apel procedură. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 120

Anexe tehnice – A2 6/ ☺ Interacțiunea client-serviciu: coregrafia mesajelor și orchestrarea proceselor Interacțiunea se desfășoară prin schimb de mesaje cu protocolul SOAP. -Coregrafia mesajelor=ordinea (cerută de furnizor) în care se desfășoară schimbul de mesaje (`conversația`) între solicitantul și furnizorul de serviciu -Orchestrarea proceselor=modul în care se realizează compunerea mai multor servicii/procese pentru obținerea unui alt serviciu mai complex. Execuția proceselor poate fi: secvențială, în paralel sau condiționată; cu `dirijor` - orchestration engine (un proces central coordonator), sau fără - relație P2P(Peer-to-Peer); sincronă (se desfășoară `imediat`) sau asincronă (procesele se așteaptă, implicând și o intervenție umană în unele procese). Exprimarea coregrafiei mesajelor și a orchestrării proceselor se face prin diverse specificații. Cele mai răspîndite sunt BPEL, Business Process Execution Language al lui OASIS (fost BPEL4WS), BPSS, Business Process Specification Schema din tehnologia ebXML, WS-Coord/WS-CDL din tehnologia WS, și OWL-S, SWSF și WSMO din tehnologia SWS. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 121

Anexe tehnice – A2 7/ ☺ Exemplu de colaborare între procese prin rețea, cu Servicii de Web (WS): Arhitectură SOA; cu `dirijor`=Agentul; secvențial/paralel; poate fi sincron sau, mai probabil, asincron; poate avea loc o căutare dinamică de furnizori. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C Înapoi 122

-SWS, Semantic Web Services
Anexe tehnice – A2 8/ ☺ WS, SWS, ebXML – tehnologii XML de cooperare între procese eterogene distribuite WS, Web Services (din 2000) și SWS, Semantic Web Services (din 2004), dezvoltate de W3C, OASIS, IBM, Microsoft, HP, Oracle, .. se extind intens. ebXML, electronic business XML este în funcțiune dar `pălește` în fața WS/SWS care sunt mai flexibile și mai cuprinzătoare. Toate sunt tehnologii XML utilizabile în viziune SOA. Tehnologiile sunt adecvate cooperării prin Internet (unde viteza și siguranța în funcționare sunt impredictibile) și rețea, și rulării pe platforme diferite (Windows, Sun, IBM, ..., C++, Java, .. baze de date diverse, ..) – foarte indicate pentru implementarea interoperabilă a eServiciilor de eGov (a celor noi și a celor existente). WS/SWS pun accent pe descrierea serviciilor prin metadate și semantică pentru a permite o automatizare mai mare (micșorând intervenția umană), dar SWS fac din semantică un concept central tehnologiei. ebXML nu va mai fi tratat aici. Documentație la și OASIS. WS, Web Services -SWS, Semantic Web Services O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 123

Anexe tehnice – A2 9/ ☺ WS – specificațiile sunt elaborate în principal de W3C și OASIS; există deja peste 30 specificații WS, notate generic WS-*. Aplicațiile ce respectă specificațiile se pot elabora pe orice platformă – cu orice OS, limbaje, baze de date, .. ☺ WS=XML+SOAP+WSDL+UDDI – serviciile de web folosesc XML, mesageria SOAP (dialect XML), descrierea serviciilor prin WSDL, WS Description Language (dialect XML), și căutarea serviciilor prin UDDI, Universal Description, Discovery and Integration (dialect XML). Arhitectura Serviciilor de Web O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 124

Anexe tehnice – A2 10/ ☺ WSDL - permite descrierea în XML a informațiilor despre un serviciu ce sunt necesare unui alt serviciu pentru a-l utiliza: tipul și structura mesajelor SOAP folosite în conversație; funcționalitatea serviciului; modul de acces la serviciu; adresa la care se apelează serviciul. ☺ UDDI – o intrare într-un registru (ce permite căutarea în repozitoriul de descrieri de servicii publicate) conține: furnizorul serviciului (descrierea lui); lista serviciilor (funcționalitățile – separat per serviciu); punctul de apel al serviciului (de regulă un URL) și protocoalele folosite; detalii diverse, incluzând un UUID (Universally Unique ID) și clasificări ale serviciilor în diverse sisteme de clasificare. Mai multe registre pot fi legate între ele pentru a lărgi aria de căutare. Un registru UDDI poate fi un WS. ☺ WS – Modul general de lucru: -- Furnizorul (service provider) își descrie serviciile (capabilitățile) în WSDL și le publică într-un repozitoriu/registru public conform specificațiilor UDDI -- Solicitantul își exprimă scopul (goal) în WSDL și caută în repozitoriu/registru descrierile ce se potrivesc (match) cu scopul cerut -- Dacă găsește, preia din descrierea găsită ceea ce e necesar pentru a intra în interacțiune directă – aplicație la aplicație - cu furnizorul găsit. ☺ Specificațiile WS-* ale W3C – securitate prin WS-Security, WS-Trust, WS-SecurityPolicy, WS-Federation, ..; compunerea serviciilor prin WS-Coordination, WS-CDL (Choreography Description Language), ..; etc. , etc. WS-I, WS Interoperability Organization tratează aspectele practice ale interoperabilizării WS. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 125

Anexe tehnice – A2 11/ ☺ Exemplu de servicii de web care cooperează: Utilizatorul este o persoană, restul sunt mașini ce rulează agenți implementând WS. O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 126

Anexe tehnice – A2 12/ ☺ SWS, Semantic Web Services – servicii prin rețea construite pe semantică explicită. Semantica unui domeniu=înțelesul termenilor și relațiilor între termenii acelui domeniu. Adică cunoștințele domeniului. Domeniu: orice segment al realității. Ontologie de domeniu=o reprezentare explicită și formalizată (citibilă de mașină) a cunoștințelor domeniului, adică a termenilor și a relațiilor dintre termenii acelui domeniu, exprimată printr-un limbaj (de ex. RDF, OWL sau WSMO); un model al domeniului. Ontologie=lexicon+relații. Semantică suplimentară se poate adăuga și WS (fără a le transforma în SWS). Granularitatea unei ontologii (bogăția lexiconului, relațiilor) – mai mică sau mai mare. Quelques concepts et relations de l'ontologie du domaine manufacturier MASON O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 127

(a se completa/adăuga, în special cu WSMO)
Anexe tehnice – A2 / Bibliografie ☺ OASIS - , W3C - , UN/CEFACT – , ISO - , SOA – v1.0/soa-rm.pdf , WS Architecture – , WS-I, WS Interoperability Organization - SWS, Semantic Web Services - (a se completa/adăuga, în special cu WSMO) O introducere în Guvernarea Electronică, Dan Vasilache, 2009 C 128

Guvernarea Electronică

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Παρουσίαση με θέμα: "Guvernarea Electronică"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Σχετικά με το έργο

Σχόλια

Είσοδος

Σύνδεση μέσω των κοινωνικών δικτύων:

Guvernarea Electronică

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Παρουσίαση με θέμα: "Guvernarea Electronică"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

Παρόμοιες παρουσιάσεις

Σχετικά με το έργο

Σχόλια