Prof. Ovidiu Tănase C. T. Energetic. Rm Vâlcea C. Economic Rm Vâlcea

Παρουσίαση με θέμα: "Prof. Ovidiu Tănase C. T. Energetic. Rm Vâlcea C. Economic Rm Vâlcea"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Prof. Ovidiu Tănase C. T. Energetic. Rm Vâlcea C. Economic Rm Vâlcea
Regatul Francez Medieval Prof. Ovidiu Tănase C. T. Energetic. Rm Vâlcea C. Economic Rm Vâlcea

2 Structura temei II. Franta medievala Regatul Franc Anarhia feudala
Centralizarea statală Războiul de 100 ani ( ) Jeanne d Arc – o eroina a Frantei Regatul Franc Merovich/stabilirea in Galia - 451 Clovis / crestinarea francilor – 496 Carol I/proclamarea Imperiului -800 Tratatul de la Verdun -843

3 Francii- apăratori ai Europei romane
In 376, hunii pătrund in Imperiul Roman, împingând spre vest popoarele germanice întâlnite in cale, care se stabilesc în Imperiul Roman de Apus. În 476, Imperiul occidental dispare. Începe epoca Regatelor Romano-Germanice În 451, francii conduşi de regele Merowich (lat. Meroveus) luptă alături vizigoţi şi de armata imperială romană (generalul Flavius Aetius) la Câmpiile Catalaunice împotriva hunilor regelui Atilla – “biciul lui D-zeu” Câmpiile Catalaunice 451

4 Crestinarea lui Clovis I in două manuscrise de epocă– franc şi latin
Regatul Franc Intemeiat de triburile germanice ale Francilor conduse de Merovich, pe teritoriul fostei provincii romane Galia. In urma mixajului etno-lingvistic dintre galo-romani si franci, apare in secolul IX poporul francez Regele Franc Clodwig I (lat. Clovis) dupa batalia de la Tolbiac in 496 impotriva alamanilor impune controlul total al francilor asupra Galiei Se crestineaza tot in 496 asigurand alianta dintre urmasii sai si Biserica crestina a Romei Clovis I ( ) Bătalia de la Tolbiac - 496 Crestinarea lui Clovis I in două manuscrise de epocă– franc şi latin

5 Carol cel Mare (748-814) Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus
Impune crestinismul roman saxonilor germanici - 772 Distruge regatul longobard din Italia - 774 Cedează papei teritoriul din jurul Romei (Patrimonium Petri) creând astfel statul papal – 774 Opreste expansiunea arabilor musulmani din Spania -778 Papa Leon al III-lea il declară protector al Bisericii 25 dec.800 – Carol este incoronat la Roma de papa: Karolus serenissimus Augustus a Deo coronatus Imperator Romanum

6 Împărţirea Imperiului
In august 843, prin tratatul de la Verdun, nepoţii lui Carol cel Mare (potrivit dreptului germanic) îşi impart Imperiul. Acest tratat este primul act oficial scris in limbile franceză şi germană Francii dispar; apar in istorie francezii * Ludovic Germanicul preia Germania * Carol cel Plesuv devine rege al Franţei * Lothar primeste Italia si teritoriile ce separă Germania de Franţa Din sec X, Germania devine Imperiu sub denumirea Sfântul Imperiu Roman de neam Germanic

7 Imperium Romanum Sacrum Sfântul Imperiu Roman de neam Germanic
Imperiile europene Cele două imperii medievale europene (Imperiul occidental germanic ca şi Imperiul răsăritean grecesc) îşi asumă ca simbol acvila imperială bicefală ce simbolizează caracterul roman şi totodată creştin al imperiului Imperium Romanum Sacrum Nationis Germanicae Sfântul Imperiu Roman de neam Germanic Βασιλεία τῶν Ῥωμαίων Imperiul Romanilor

8 Regatul franc - Rezumat
D C AŞEZAŢI IN ORDINE CRONOLOGICĂ CASETELE DIN TABEL: 1 – B; ; ; , ,

9 Teme recapitulative – Regatul franc
I.Semnificaţia datelor: 451, 476, 800, 843 II. Numele a trei regi franci III. Semnificaţia simbolului imperiilor europene medievale I. 451 – hunii sunt înfrânţi la Câmpiile Catalaunice 476 – dispare Imperiul Roman de Apus 800 – Carol I cel Mare este proclamat Impărat Roman 843 – Tratatul de la Verdun II. Merovich (Meroveus) -Clodwig (Clovis) -Carol III. - Acvila bicefală – Imperiul este roman si crestin

10 FRANŢA MEDIEVALĂ ANARHIA FEUDALĂ
Ca în orice stat occidental medieval, societatea franceză este structurată in cele trei stări: clerul, nobilii si cei care muncesc (starea a III-a). Autoritatea regală este slabă, marii seniori au armate puternice şi domenii intinse, toate acestea permiţându-le să conteste autoritatea regală În 987, marii seniori îl aleg ca rege al Franţei pe Hugo Capet, un nobil ale cărui domenii se află in centrul Franţei. Resedinţa Capetienilor, oraşul Paris, devine capitala Franţei. De la Paris, regii Capetieni si urmaşii lor, regii din dinastia de Valois, incep procesul de centralizare statală si de subordonare a marii nobilimi faţă de puterea regală

11 1066 – cucerirea normando-franceza a Angliei
In 1066, un mare senior francez, Ducele Normandiei, Willhelm (supranumit Cuceritorul) debarcă in Anglia. În bătălia de la Hastings, il invinge pe regele anglo-saxon Harold si devine rege al Angliei. Urmaşii săi intemeiază o nouă Dinastie anglo-normandă – Plantagenet. Cucerirea Angliei a fost descrisă intr-un document medieval (tapiţeria pictată de la Bayeux)

12 Conflictul dintre Regii Franţei şi Ducii de Normandia
Membrii dinastiei anglo-normande Plantagenet sunt cei mai puternici seniori din Franta. Ei detin ducatele Normandia şi Aquitania la care se adaugă comitatele de Anjou, Poitou şi Maine. Ducii Normandiei (deveniti din 1066 şi regi ai Angliei) nu mai recunosc autoritatea regilor Franţei. Incepe conflictul dintre Dinastiile Capet şi Plantagenet. Urmaşii Capetienilor (regii din dinastia de Valois) declanşează războiul dintre Anglia şi Franţa Stema dinastiei regale franceze de Valois Stema dinastiei anglo-normande Plantagenet

13 CENTRALIZAREA STATALĂ A FRANŢEI
Trei mari regi din dinastia capetiană impun treptat nobilimii franceze obligaţia de a respecta autoritatea regală Ludovic VI (sec XI) Filip II August ( ) - reduce teritoriile Plantagenetilor din Franta Filip IV cel Frumos (sec XIII) 1328: stingerea dinastiei Capeţiene: pretendenti la tronul Franţei: Filip VI de Valois –intemeietorul dinastiei de Valois Eduard II Plantagenet, rege al Angliei→ începe războiul anglo-francez (RĂZBOIUL DE 100 ANI / )

14 Razboiul de 100 ani (1337-1453) ← soldati
Incepe cu marile victorii engleze de la Crecy (1346) şi Poitiers (1356) În 1415, armata engleză obtine victoria si in marea bătălie de la Azincourt (fr) /Agincourt (engl). ← soldati englezi debarcă in Franţa Bătalia de la Azincourt →

15 Razboiul de 100 ani (1337-1453) Jeanne d`Arc in reprezentari de epoca
Soarta războiului se schimbă decisiv in favoarea francezilor in urma asediului orasului Orleans (1429) unde a intrat in istorie marea eroină natională a Franţei – Jeanne d`Arc Jeanne d`Arc in reprezentari de epoca

16 Centralizarea politica
In 1453, in urma victoriei franceze de la Castillon, se termină Războiul de 100 ani. Tot atunci ia sfârşit şi procesul de centralizare a Franţei. Regele se declară reprezentantul lui D-zeu in regatul Franţei Legile regelui le înlocuiesc pe cele nobiliare → apar funcţionari regali/tribunale regale Armata regală este permanentă (mercenari+nobili angajati ca ofiţeri)→ disparitia armatelor particulare ale nobililor

17 CONCLUZII Regatul Franc s-a constituit in provincia romană Galia in urma participării francilor conduşi de Merovich (Meroveus) la marea bătălie a Europei impotriva hunilor regelui Atilla (Câmpiile Catalaunice – 451) Regele Clodwig (Clovis) i-a crestinat pe franci in 496 asigurându-le astfel urmaşilor săi sprijinul constant al Papalităţii În anul 800, regele franc Carol cel Mare este incoronat de papă Impărat Roman În 843, prin Tratatul de la Verdun, nepoţii săi impart Imperiul. Apare in istorie Regatul Franţei Regii Franţei din dinastiile Capet si de Valois luptă pentru inlăturarea anarhiei feudale şi impunerea autorităţii regale in faţa marilor seniori Cei mai puternici seniori care contestă puterea regală sunt ducii de Normandia, mai ales după 1066, când ducele de Normandia, Wilhelm Cuceritorul, cucereşte Anglia Războiul de 100 de ani ( ) este marcat de marile victorii engleze de la Crecy (1346), Poitiers (1456) şi Azincourt (1415). Francezii inclină balanţa războiului in favoarea lor după asediul orasului Orleans, condus in 1429 de eroina natională a Franţei, Jeanne d`Arc După infrângerea englezilor, nimeni nu mai contestă autoritatea regală, legile regale se impun şi sunt respectate de către toţi nobilii francezi. Anarhia feudală a luat sfârşit, centralizarea politică a regatului este aproape totală