UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIS” ARAD FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA Dermatologie Curs 4.

Παρουσίαση με θέμα: "UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIS” ARAD FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA Dermatologie Curs 4."— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIS” ARAD FACULTATEA DE MEDICINA GENERALA
Dermatologie Curs 4

2 DERMATOZE VIROTICE Datorită inducerii de reacţii generale şi viscerale stud. în patologia infecţioasă. Virozele cutanate (virus restrictiv dermatologic) sunt provocate de virusuri. Papova Herpes virus Pox-virus Clasificarea afecţiunilor virale d.p.d.v. clinic şi patogenic: dermatoze virotice propriu-zise primar-cutanate: intrare cut. Şi mucoase Epidermoviroze: Hiperplazie: - - veruci plane juvenile - veruci vulgare - condiloame acuminate

3 DERMATOZE VIROTICE B. Degenerative: - moluscum contagiosum
c. Exudative : - nodulii mulgatorilor - ectima contagioasa - boala Mollaret (zgârieturii de pisică) -Eritemul veziculos cu stomatită - vaccina 2. Epidermoneuroviroze - herpesul - zona Zoster - aftelel bucale şi genitale - pustuloza varioliformă Kaposi- Juliusberg

4 DERMATOZE VIROTICE II.Dermatoze virotice simptomatice ( ce apar în cadrul febrelor eruptive virale) variola varicela rubeola parotidică epidemică adenoviroze, gripa febra tifoidă III.Dermatoze de etiologie virotică foarte probabilă: S. Reiter S. Bechet E. Polimorf Acroeritemul papulos Gianotti – Crosti IV. Dermatoze de etiologie virotică ipotetică: Pemfigus

5 EPIDERMOVIROZE Veruci vulgare: papule dure şi rugoase la palpare, plate, gălbui, grupate, digito plantar, dosul mâinii Etiopatogeneză: virusul papova, hiperplazie epidemică, autoinoculabile Clinica şi evoluţia: papule keratozice, punctiforme, granuloase, monezi, suprafaţă rugoasă, nedureroase, neinflamatorii. Degete, dorso-palmar, periunghial, coate, genunchi Topografic: -Cele plantare: dureroase la mers, -pielea capului – excrescenţe în mănunchiuri digitale - pleoape, faţă – filiforme - spate gât, persoane în vârstă – seboreice, senile - se pot înmulţi sau vindeca spontan Diagnostic diferenţial: veruci plane juvenile clavusuri plantare fibroame în pastilă TBC verucos TRATAMENT: diatermocoagulare crioterapie ac. salicilic, lactic 20 % Metionina

6 EPIDERMOVIROZE VERUCI PLANE JUVENILE Sindrom de fond:
papule mici, plate gălbui, grupate, faţă şi dosul mâinii Etiopatogeneza: V. Papova, hiperplazie epidemică, probabil autoinoculabile Clinica şi evoluţie: la debut proeminenţe plane de talie mică 3 – 4 mm, netede sau rugoase. Culoare galbenă, xantomatoasă, faţă, bărbie, frunte, dosul mâinilor Diagnostic diferenţial: veruci vulgare hidradenoame eruptive mastocitoza cutanată xantomul Tratament: diatermocauterizări keratolitice sol.iodate

7 EPIDERMOVIROZE CONDILOAME ACUMINATE Sindrom f.:
Sindrom f.: 1. formaţiuni vegetante, conopidiforme sau polilobate, grupate sau confluente genital sau perioral. Etiopatogeneza: V. Papova la bărbaţi sunt favorizate uneori de fimoza; la femei pe fondul unei secreţii, transmitere sexuală frecventă periclitoridian, labiile mari, şanţ b. Clinica şi evoluţia: la debut vegetaţii elevate punctiforme, tumorete vegetante izolate sau grupate suprafaţa mamelonată, creasta de cocoş, moi Diagnostic diferenţial: condilioame late epitelioame ulcerovegetante limfangioame Tratament: diatermocauterizarea criochirurgia Podofilina 33 % în alcool diluat

8 EPIDERMOVIROZE MOLUSCUM CONTAGIOSUM
Sindrom de fond: tumorete hemisferice, ombilicate central, conţinut semilichid pe trunchi şi perigenital la tineri şi copii. Etiopatogeneza: pox virus, contaminarea directă sau de la băi, piscine Clinica şi evoluţie: tumorete bine delimitate, proeminente hemisferic, 3 -4 mm diametru perlat, strălucitoare, ombilicare centrală, ferme, la înţepare o picătură semilichidă ca o magnă calcaroasă. Diagnostic diferenţial: varicela stafilocociile foliculare veruci vulgare Tratament: chiuretajul, extirpare

9 2. EPIDERMONEUROVIROZE HERPESUL
Sindrom de fond: erupţie veziculo- eritematoasă grupata în buchet, localizată, însoţită de senzaţie de arsură, Etiopatogeneza: virusul aflat în stare latentă, patogen în tulburări digestive, focare, ciclu menstrual. La copii calea de pătrundere, cutaneo-mucoasă sau respiratori. Clinica şi evoluţie: arsură, prurit, buchet de vezicule, eroziuni, cruste 6- 7 zile se vindecă integral. Adenopatie satelită inflamatorie, dureroasă frecventă. Stare generală alterată, cefalee, astenie, febră, mialgii. Diagnostic diferenţial: aftele bucale aftele genitale zona zoster eritem polimorf Tratament: nitrarea veziculelor, Acyclovir ung.

10 2. EPIDERMONEUROVIROZE ZONA ZOSTER Sindrom de fond:
erupţie veziculoasă, dispusă în buchet, arsuri şi dureri Etiopatogeneza: herpes virus a cărei virulenţă creşte în hipoavitaminoze, TBC, tumori, contagiozitate redusă, imunitate durabilă. Clinica şi evoluţia: astenie, cefalee, arsuri şi dureri pe traseul erupţiei, vezicule grupate în buchete, altele izolate, cruste gri maronii, leucodermie posteruptivă. Localizări: intercostal, cervico-brahial, occipital, trigeminal Evoluează: hemoragică, necrotică, paraneoplazică. Diagnostic diferenţial: herpesul dermita de contact eczema papulo-veziculoasă I:M: colico-renală Tratament: pudraj, mixturi antipruriginoase (mentol, camfor 0,5 – 1 %). Corticoterapia este C.I. analgice, antinflamatoare, Acyclovir, Brivudin

11 2. EPIDERMONEUROVIROZE AFTELE BUCALE ŞI GENITALE Sindrom de fond:
Sindrom de fond: ulceraţii perfect rotunde, acoperite cu un depozit gălbui difteroid, înconjurate de un halou eritematos, dureroase, localizate pe mucoasa bucală, genitală Etiopatogeneza: posibil virus (herpes virus) leziunile sunt legate de consumul unor alimente: lapte, nuci, focare digestive, enterocolite cronice. Clinică şi evoluţie: vezicule, ulceraţii 4 – 5 mm până la 1 cm, rotunde, ovalare, fond slăninos, halou eritematos, dureroase, adenopatie inflamat., caracter recidivant 1 puseu la 8 – 10 zile. Localizare: mucoasa obrajilor, dosul limbii, şanţul gingivo vestibular, mucoasa genitală. Diagnostic diferenţial: Herpesul Pemfigus Candidozele mucoaselor Sifilomul primar Eritem polimorf Tratament: gargarisme antiseptice, badijonare cu glicerină boraxată 5%, nitratarea 1%, corticoterapia generală în doze, antiseptice intestinale.

12 DERMATOZE ALERGICE Clasificarea dermatozelor alergice se poate face în funcţie de mai multe criterii: Tipul urticarian: urticariile acute şi cronice de orice etiologie edemul angioneurotic Tipul ecezematos eczema acută şi cronică eczema atopică dishidroza eczematidele neurodermita prurigo-prurit prurigo acut şi cronic al adultului strofulus prurigo herba prurigo nodular Hyde pruritul localizat pruritul difuz

13 DERMATOZE ALERGICE Tipul vasculitic: A. Dermic: B. Hipodermic:
vascularitele nodulare prurigo eczmatoid purpura Schoenlein Henoch eritem polimorf B. Hipodermic: eritem nodos Eritem indurativ Bazin Hipodermite nodulare subacute C. Sistemice: Vascularite cutaneo-mucoase

14 Generalitati Atg. Se cuplează cu atc., reacţia atg-atc realizează un complex de manifestări umorale tisulare, celulare Atc. Sunt gamaglobuline serice sau tisulare denumite imunoglobuline grupare în: igG, igM, igA, igE, igD. Cele patru grupe de reacţii alergice sunt descrise de Gell şi Coomb. Tipul 1- denumit al reacţiilor anafilactice – alergii de tip imediat cuprind urticariile, atopia, astmul şi şocul anafilactic Tipul 2 al reacţiilor citotoxice – conflictul atg-atc are loc pe membrane celulare, în celulele roşii Tipul 3 grupeză reacţiile prin complexe imune atg – atc Tipul 4 este al reacţiilor mediate de limfocite

15 Diagnostic de laborator
teste cutanate, percutanate, scarificare, înţepare, i.d. Testul epicutan – indicat în erupţiile de tip eczematos. Cutireacţia – introducerea alergenului în profunzime prin diferite tehnici, Transferul pasiv al sensibilizării.

16 URTICARIA Sindrom de fond: plăci urticariene de formă şi dimens. Variate, pruriginoase, cu instalare rapidă şi disparitia in 24 ore Etiopatogeneza: - sindrom alergic de tip imediat (I) Alergeni: exoalergeni endoalergeni Originea: alimentară – trofoalergeni respiratorie – pseudoalergeni medicamentoasă – farmacoalergeni biologică – bioalergeni Evoluţia bolii poate fi acută (mai ales în cele de etiologie alimentară), cu puseu unic urticarian sau subacută şi cronică, cu repetarea uneori exasperantă a erupţiei, aparent fără nici o motivaţie obiectivă.

17 Edemul angioneurotic Quincke
este în fapt o urticarie cu localizare hipodermică şi anume în teritoriile cu ţesut conjunctiv lax, în care edemul alergic se poate extinde mai cu uşurinţă (pleoape, buze, regiunea cervicală, faringe, laringe). Evoluează acut şi are o durată de 1-3 zile, clinic apare ca un edem uneori gigant, moale, alb, cu prurit şi senzaţie de arsură. Principala complicaţie care poate surveni este edemul glotic dat de progresiunea leziunilor dispneii, disfoniei şi stării de anxietate cu cianozare progresivă, pierderea cunoştinţei şi uneori evoluţie letală.

18 Tratament eliminarea cauzei etiologice suspicionată, urmată de un regim hidric sau hidrozaharat. antialergice de tipul antihistaminicelor anti H1 clasice, sedative (Hidroxizin, Clorfeniramin), antihistaminicel anti H1 nesedative (Loratadina, Terfenadina, Cetirizina, Astemizolul), asociate la nevoie cu antihistaminicele anti H2 (Cimetidina, Metiamida). De rutină se administrează şi Calciu. Corticoterapia per orală sau intravenoasă (Hemisuccinat de hidrocortizon) se menţine ca rezervă pentru cazurile cu extindere marcată a leziunilor şi mai ales pentru edemul glotic.

19 Eczema Sindrom de fond: leziuni grupate sau confluate in placi de tip papulo-veziculo-crustos, scuamo-crustos sau hiperkeratozic cu lichenificatie, in functie de faza in care se afla afectiunea, constant insotite de prurit rebel Etiopatogeneza: asemănătoare celei din urticarie (ORL, stomat., gastrice, hepatice) externi: microbieni(strepto-stafilococi), micotici, chimici eczeme endogene şi exogene, nu corespunde realităţii, iniţial simdromul e monoetiologic, devine polietiologic se încadrează în reacţii alergice de tip întârziat în inflamaţia epidermului, spongioza şi veziculaţia, vasodilatiaţia şi edemul în dermul superficial.

20 Eczema Clinica şi evoluţia:
stadiul eritemato-edematos veziculaţie s. De zemuire crustos scuamos keratotozic fisurativ lichenificat - eczema numulară; eczema papulo-veziculoasă; eczema palmo-plantară-veziculaţie de tip dishidrotic; eczema pliurilor –zemuire; eczema feţei –edem palpebral Diagnostic de larorator: baterii de teste: la pneumoalergeni, trofoalergeni, farmacoalergeni, microbieni, micotici şi chimici. Tratamentul: General . corticoterapia doze mijlocii în doze descrescânde. Asanarea focarelor infecţioase, candidozice, helmintice, antialergice, antihistaminice. Local – în faza acută – antiseptice ac. Boric 3 %, rezorcină 0,5 g, borax 3 %, ulterior unguente cortizonice cu adaos antibiotic, Negamicin,Eritromicină; fazele cronice: gudroane reductoare, keratolitice, oleul de cad 10 – 40 %,pix 10 – 20 %, cortizonice: Locacorten-tar, Locasalen

21 DISHIDROZA Sindrom de fond: vezicule cu plafon gros, mari, pruriginoase, dispuse simetric, digitopalmar, plantar cu evoluţie acută Etiopatogeneza focare micotice, microbiene, tulb. Digestive, atopice Clinica şi evoluţia: debut acut, puseu unic sau succesive,vezicule pe feţele laterale ale degetelor palmelor sau scobitura a unor vezicule, izolate, confluente, plafon gros, recidivează Diagnostic diferenţial: eczema palmo plantară dermatita de contact epidermofiţiile Tratament: decelarea focarului endo sau exogen, băi antiseptice, cortizonice

22 ECZEMATIDELE Sindrom de fond: leziuni eritemato-scuamoase, vag.purpurice, slab pruriginoase în medalioane sau figurate. Etiopatogeneza: reacţii secundare faţă de un focar infecto-alergic primar, fie cutanat, fie excutanat (ORL, stomat.) Clinică şi evoluţie: debut insidios, prurit lejer, forma ovalară sau policiclică, contur imprecis delimitat. V. Punctate, granuloase, medalioane 1-3 cm. Se disting patru varietăţi clinice: pitiriaziforme – roze palid,scuamoase, extremităţi psoriaziforme,scuame groase albe seboreice figurate presternal, interscapular, p.p. a capului purpurice – descuamare fină, pitiriazică, trunchi, membre

23 ECZEMATIDELE Diagnostic diferenţial
pitiriazis rozat Gilbert Psoriazisul Parapsoriazis în plăci Lichen plan Herpes circinat Sifilide papulo- scuamoase Tratament: tratarea focarului primar, ung. Cortizonice, antiseptice blânde, antibiotice, ultraviolete

24 NEURODERMITA Sindrom de fond: placă sau plăci cu contur imprecis, lichenificate, îngroşate, discret eritematoase acoperită adesea de excoriaţii, cruste, grataj Etiopatogeneza: reacţie dintre eczemele cronice lichenificate şi afecţiunile papuloase de tip prurigo, teren de disfuncţie ovariană,neurotice, anxioase Clinica: plăci ovalare , neregulate, contur imprecic, diam cm., suprafaţa haşurată, brăzdată de şanţuri care se întretaie determinând un desen cutanat haşurat. Localizare: reg.cefei, poplitee, suprascapulară, perineo scrotală, rădăcina coapsei

25 NEURODERMITA Diagnostic diferenţial: Tratament:
eczema cronică prurigo sclerodermie în plăci lichenul plan Tratament: antipruriginoase, mentol, camfor 0,5 – 1 % în sol.alcoolică cauterizare chimică prin badijonări cu ac.tricloracetic 20 % sau hidroxid de K 40 % crioterapue cu zăpadă carbonică roentgen terapie, cortizonice, reductoare

26 ERITEMUL POLIMORF Sindrom de fond:
Leziuni eritemato-edematoase papuloase, rotunde deprimat central Leziuni erozive bucale şi/sau genitale Febră, atralgii, VSH mărit, episod anginos Etiopatogeneza: boala încadrabilă în reacţiile de tip III – complexe imune, focare amigdaline, dentare, sensibilizări medicamentoase: antibiotice, biseptol, paracetamol Clinica şi evoluţie: debut acut, febră, cefalee, adenomie, angină acută, erupţie eritemato-papuloasă în elemente numulare,deprimate central (cocardă) la nivelul mâinilor, faţă gât, membre.centrul poate deveni veziculo-bulos (herpes iris). La mucoasele bucala, genitala, eroziuni policiclice, depozite crustoase la buze. Evoluţia: 2-3 săptămâni, s.Stevens-Johnson

27 ERITEMUL POLIMORF Diagnostic laborator: VSH mare, netrofile ASLO, fibrinogen Diagnostic diferenţial: eritem nodos vascularite dermice eczemă în plăci Tratament: general: corticiterapie 8 – 10 tablete Superprednol în forme grave. Nu este necesar în forme uşoare Etiologia infecto-alergică: antibioterapie, cortizonice local

28 GRUPUL PRURIGO Sindrom de fond:
papule papulo vezicule escoriaţii prurit crescut evoluţie acut sau cronic Etiopatogeneza: mixtă tipul 1 anafilactic şi tipul 2 eczematos Factori: praful de casă, alergeni alimentari, helmintici, tulburări digestive, atopia Clinica: predominanţa elementului papulos fata de cel exudativ, veziculos prurigo acut infantil (strofulus) la copii de 2 ani, papule centrate de vezicule pe gambe, coapse, fese, plante pruriginoase, excoritaţii grataj,cruste, elemente urticariene. prurigo acut al adultului:aspect morfoclinic identic, legat ueori de sarcină, de expunere la soare cu leziuni în zonele expuse la soare, rebele la tratament

29 GRUPUL PRURIGO prurigo cronic infantil: două variante (individualitatea lor se şterge) prurigo Besnier - eritemato papulo veziculoase, tendinţă de lichenificare, plicile poplitee, cot, simetric faţă , mâini, atopie Pr.Hebra – papule infitrate cu vezicule grupate în plăci, pe feţele extensorii ale membrelor superioare şi inferioare, prurit foarte, lichenificarea, pigmentarea, piodermizarea leziunilor iniţiale prurigo cronic al adultului – se poate localiza pe faţă, membre, prurit, grataj, excoriaţii, uneori apar elemente nodulare (PP nodular Hyde) gambe. Laba piciorului Diagnostic diferenţial: eczemă varicelă scabia lichem plan reticuloze cutanate Boala Hodgkin neurodermita

30 GRUPUL PRURIGO Tratament: corticoterapie doze mici antihistaminice
desensibilizare (praf, polen, la cazurile cu etiologie precizată) local: locţiuni alcoolice fenolate 1 %, rezorcinate 2-5 %, mentol 1% cure heliomarine, balneoclimeterice PUVA în forma cronică, lichenificiată a adultului

31 ERITEMUL NODOS Sindrom de fond:
- nodozităţi hipodermice, acute, simetrice pe gambe roşii violacee, dureroase spontan şi la palpare Etiopatogeneza: vascularită hipodermică, reacţie tip III, complexe imune, infecţia TBC la copii şi adulţi tineri aprox. 80 % streptococ β hemolitic focare ORL. Clinică şi evoluţie: febră, artralgii, astenie, tumefacţii nodulare, ferme, păstoase, coloraţie roşie violacee pe faţa anterioară a gambelor, numărul elementelor 5– 10 Evoluţia 2 – 3 săptămâni, luând aspect contuziform

32 ERITEMUL NODOS Diagnostic de laborator: IDR la tuberculină, ASLO, fibrinogen, VSH, Rx: prima infecţie bacilară Diagnostic diferenţial: eritem indurat Bazin Hipodermite subacute Erizipel Flebite şi periflebite sarcoidoza Contuzii, hematoame Tratament: etiologic: antiinflamatorii nesteroidiene, unguente cortizonice. În forme persistente IK – 1 g/zi