INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE

Παρουσίαση με θέμα: "INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE"— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE
Familia Herpesviridae: - virusuri mari, cu ADN dublu spiralat; - infectează un spectru larg din regnul animal; - 8 tipuri pot infecta omul. Herpesvirusurile : 3 subfamilii: α-herpesvirusuri - cresc rapid şi distrug un nr mare de ţesuturi; β-herpesvirusuri - cresc încet, în număr limitat i de celule; γ-herpesvirusuri - cresc încet sau persistă în celula gazdă.

2 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE
Herpesvirusurile umane determină infecţii latente: HSV -tip 1- leziuni periorale, oculare, encefalită, HSV- tip 2 - leziuni cutanate genitale, anale, infecţii neonatale, VZV -herpes virus tip 3 - varicela şi herpesul zoster EBV - tip 4 - mononucleoza infecţioasă, limfoame, CMV- herpes virus tip 5 - mononucleoză, infecţii congenitale severe Human herpes virus tip 6 - Roseola infantum, pneumonii posttransplant Human herpes virus tip 7- Roseola infantum Herpes virus tip 8 - sarcom Kaposi, limfoame cu celule B

3 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE
Herpesvirusurile umane HSV şi VZV sunt dermotrope şi neurotrope, EBV şi CMV sunt limfotrope şi au potenţial oncogen (infecţii latente ale limfocitelor B).

4 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE
Morfologie - dimensiuni cuprinse între nm, - structura: - anvelopa externă trilaminată, - tegmentul virionului, - nucleocapsida, - nucleu (genom viral ,ADN, şi diferite proteine).

5 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE
Anvelopa derivă din membrane nucleare şi citoplasmatice ale celulei gazdă. Glicoproteinele anvelopei au proprietăţi biologice: - legarea de receptori şi penetrarea virionilor în celula ţintă (glicoproteinele B şi D ale HSV 1 şi 2); - rol de receptori pentru fragmentul Fc al imunoglobulinelor (glicoproteinele E ale HSV 1 şi 2); - legarea fracţiunii C3b a complementului (glicoproteina C); În cursul infecţiei cu virusuri herpetice se sintetizează anticorpi neutralizanţi faţă de glicoproteinele anvelopei, anticorpi care interferează receptorii specifici.

6 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE
Tegmentul virionului - rol important în întreţinerea ciclului replicativ viral în celula gazdă. Nucleocapsida are aproximativ 100 nm şi este alcătuită din 162 capsomere proteice dispuse icosapentaedric cu simetrie 5:3:2.

7 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE - Epidemiologie
- sunt puţin rezistente în mediu; - se transmit: - prin secreţii proaspăt eliminate de persoane infectate (secreţii orale, genitale, respiratorii, sânge), - prin contact direct cu leziunile produse de VZV, HSV. - sexual (HSV, CMV), - prin transfuzii de sânge infectat sau prin transplant de organ provenit de la bolnavi (CMV si EBV), - toate virusurile herpetice determină infecţii congenitale sau neonatale. - transmiterea virusurilor herpetice este posibilă atât în cursul infecţiei primare cât şi în cursul reactivării infecţiei latente.

8 INFECŢIILE CU VIRUSURI HERPETICE - Patogenie
Herpesvirusurile produc boala prin 3 modalităţi: - distrucţie celulară directă (citopatogenitate indusă de virus) - HSV, VZV, CMV, - mediere imună - infecţia cu EBV, complicaţii ale infecţiilor cu virusuri herpetice (anemie hemolitică, trombocitopenie, complicaţiile neurologice din varicelă şi zona zoster), - favorizarea transformării neoplazice a celulei infectate - EBV.

9 HERPESUL SIMPLEX Infecţiile cu HSV - cele mai comune infecţii ale omului. La persoane tarate, la vârste extreme, deficite imunitare: - infecţia se visceralizează, - ameninţă viaţa bolnavului.

10 HERPESUL SIMPLEX - Etiologie
HSV 1 şi HSV 2 - separate de caracteristici biochimice şi biologice. - o nucleocapsidă cu ADN dublu spiralat, - structură icosaedrică, 162 capsomere, - membrană lipidică, - anvelopă cu diametrul de nm. Replicare: - iniţial în nucleul celulei , - se completează prin adăugarea de proteine la anvelopă când virusul trece prin membrana nucleară. - replicarea virala completă duce la liza celulei.

11 HERPESUL SIMPLEX - Patogenie
- transmitere prin secreţii infectate: - HSV 1 se transmite mai ales prin contact cu secreţii orale, - HSV 2 se transmite mai ales prin contact cu secreţii genitale. - multiplicare la poarta de intrare (tegument sau mucoase) în celulele epiteliale; - prin multiplicare rezultă liza celulei infectate, - iniţiază un răspuns inflamator local (vezicule cu perete subţire situate pe o baza inflamatorie). - apare şi adenopatie regională.

12 HERPESUL SIMPLEX - Patogenie
- replicarea virală în continuare poate determina viremie şi diseminare viscerală, - mecanisme de apărare : - Mf , - IFN, - NK, - anticorpi protectori, - limfocite killer sensibilizate. Depresia imunităţii celulare este asociată cu infecţii severe Viremia apare la copii malnutriţi, la adulţi imunosupresaţi

13 HERPESUL SIMPLEX - Patogenie
După infecţia primară - infecţie latentă în ganglionii nervilor senzitivi. Reactivarea : - răspândirea în periferie pe calea nervilor senzitivi, - virusul ajunge în epitelii, - răpândirea locală de la o celulă la alta. Limitarea raspândirii: - prin mecanisme imune celulare şi umorale, - prin producerea locală de interferon.

14 HERPESUL SIMPLEX - Patogenie
Reactivarea infecţiei - declanşată de: - boli febrile, - insolaţie sau frig, - traumatisme, - ciclu menstrual, - stress, - depresie psihica etc

15 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Infecţia primară - se produce frecvent la vârsta copilariei, - în marea majoritate a cazurilor este o infecţie inaparentă, - la nou-născut evoluţia este severă, sub formă de boala herpetică generalizată (visceralizată) cu sfârşit letal.

16 HERPESUL SIMPLEX

17 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Herpesul recidivant - reacutizări ale unei infecţii latente care evoluează în prezenţa unui titru de anticorpi specifici. - reacutizările apar de obicei la acelaşi nivel , - sunt favorizate de variate condiţii: boli febrile (pneumonii, meningite bacteriene), tulburări digestive, stress, insolaţie, ciclu menstrual (herpes catamenial). HSV tip 1 - leziuni specifice situate în jumătatea superioară a corpului. HSV tip 2 - afectează jumătatea inferioară.

18 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Herpesul febril recidivant - mono sau pluriorificial , - se exprimă sub forma unui buchet de vezicule transparente situate pe fond eritematos, la joncţiunea cutaneo-mucoasă.  Erupţia herpetică evoluează în 3 stadii: - stadiul preeruptiv, - stadiul eruptiv, - stadiul de cruste.

19 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Erupţia herpetică evoluează în 3 stadii: - stadiul preeruptiv: - durează câteva ore, - prurit, arsură sau senzaţie de tensiune. - stadiul eruptiv: - pată eritematoasă, congestivă, - papule ce se transformă rapid, - vezicule cu conţinut limpede, dispuse în buchet. Se poate însoţi de adenopatie regională. - stadiul de cruste: - apare după ulcerarea veziculelor în ziua 6-8, - crustele sunt superficiale, - după îndepărtarea lor, la 7-10 zile de la debutul erupţiei, rămâne o maculă pigmentată.

20 HERPESUL SIMPLEX

21 HERPESUL SIMPLEX

22 HERPESUL SIMPLEX

23 HERPESUL SIMPLEX

24 HERPESUL SIMPLEX

25 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Localizări frecvente ale herpesului recidivant sunt: - herpes labial, peribucal şi nazo-labial, - panariţiu herpetic, - eczema herpetică (evoluează grav, cu erupţie generalizată mai ales la copiii cu afecţiuni dermatologice). Aspectul clinic al herpesului cutanat poate diferi: - prin oprirea în stadiu de maculă eritematoasă, - prin generalizarea erupţiei (herpes generalizat care apare la persoane cu deficite imunitare), - herpes cutanat cu erupţie multiplă, asemănătoare zonei zoster, dar deosebită de aceasta prin depăşirea dermatoamelor.

26 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Gingivo-stomatita herpetică: - veziculele se ulcerează rapid, - determină durere intensă, - hipersalivaţie, - halenă fetidă, - tulburări de masticaţie. Se însoţeşte de adenopatie cervicală. Frecvent leziunile se suprainfectează.

27 HERPESUL SIMPLEX

28 HERPESUL SIMPLEX

29 HERPESUL SIMPLEX

30 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Kerato-conjunctivita herpetică: - este manifestare a infecţiei primare, - debutează cu erupţie de vezicule în buchet pe conjunctiva palpebrală şi bulbară şi leziuni ulcerative corneene (pot duce la opacifierea corneei şi pierderea vederii). Se însoţeşte de adenopatie preauriculară.

31 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Herpesul genital: - este produs de tipul 2 de virus herpes simplex, - la femei infecţia se localizează cel mai frecvent pe colul uterin sau sub forma de vulvovaginită; - la barbat, veziculele apar pe gland sau prepuţ, mai rar la nivelul scrotului.

32 HERPESUL SIMPLEX

33 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Herpesul neonatal: - este o infecţie generalizată, cel mai frecvent cu tipul 2 de virus, - în urma infectării din timpul naşterii, nou-născutul prezintă viremie, - după o incubaţie de 4-8 zile poate apare: - o erupţie eritemato-veziculoasă, - hepatomegalie, - sindrom meningo-encefalitic, - afectări pulmonare.

34 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Herpesul neonatal: Boala evoluează sever cu : - insuficienţă hepatică, - sindrom hemoragipar, - insuficienţă cardio-respiratorie, - deces în câteva zile.

35 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Hepatita herpetică: - în cursul herpesului neonatal, - la adultul cu imunodepresie.  Evoluţia este gravă, spre insuficienţă hepatică şi deces. Meningita herpetică: - HSV tip 2, - se manifestă ca meningită severă.

36 HERPESUL SIMPLEX - Tablou clinic
Encefalita herpetică: - HSV tip 1, - apare la adolescenţi si adulţi imunodeprimaţi, - apare rar, are evoluţie letală, - manifestările clinice sunt cele din encefalitele virale- debut brusc cu febră, cefalee, somnolenţă, obnubilare şi instalarea rapidă a comei. Este o encefalită acută necrotică şi hemoragică.

37 HERPESUL SIMPLEX - Diagnosticul pozitiv
CLINIC în marea majoritate a cazurilor. Morfopatologic: în leziunile herpetice se pot evidenţia celule gigante multinucleate şi incluzii intranucleare. Identificarea virusului prin imunofluorescenţă Tiparea virusului: - prin anticorpi fluorescenţi, - prin reacţii de neutralizare. Reacţii serologice: realizate în dinamică: - reacţia de fixare a complementului, - reacţia de neutralizare, - imunofluorescenţa indirectă.

38 HERPESUL SIMPLEX - Diagnosticul pozitiv
Infecţia primară - anticorpi specifici din clasa IgM. Herpesul neonatal şi în encefalita herpetică - examenul histologic al ţesutului cerebral, - izolarea şi cultivarea virusului pe culturi de ţesuturi sau ou embrionat, - tiparea prin imunofluorescenţă.

39 HERPESUL SIMPLEX – Diagnosticul diferential
- impetigoul streptococic sau stafilococic, - erupţia veziculoasă data de virusul varicelo-zosterian. Gingivo-stomatita herpetică trebuie diferenţiată de herpangină, stomatita aftoasă, angina Vincent. Diagnosticul diferenţial al herpesului generalizat se face cu varicela şi zona zoster generalizată.

40 HERPESUL SIMPLEX

41 HERPESUL SIMPLEX

42 HERPESUL SIMPLEX

43 HERPESUL SIMPLEX

44 HERPESUL SIMPLEX

45 HERPESUL SIMPLEX – Prognosticul
- favorabil în herpesul localizat, - sever în: - kerato-conjunctivita, - herpesului neonatal, - encefalitei herpetice prognosticul este rezervat.

46 HERPESUL SIMPLEX – Tratamentul
În herpesul localizat - profilaxia suprainfecţiei bacteriene a leziunii, favorizarea formării crustei. În herpesul recidivant - acyclovir p.o. În herpesul neonatal, encefalita sau hepatita herpetică, în herpesul ocular, - acyclovir (zovirax) în microperfuzii în doze de mg/kg corp şi zi. Acyclovirul inhibă replicarea virala, dar nu este eficient în eliminarea infecţiei latente din ganglionii nervoşi.