Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA

Slides:



Advertisements
Παρόμοιες παρουσιάσεις
A E M C parate lectronice de ăsurare şi ontrol Prelegerea nr. 5 CIRCUITE DE CONVERSIE NUMERIC - ANALOGICĂ ŞI ANALOG-NUMERICĂ Universitatea Tehnică “Gheorghe.
Advertisements

Producerea curentului electric alternativ
COMPUNEREA VECTORILOR
Proiect Titlu: Aplicatii ale determinanatilor in geometrie
Fenesan Raluca Cls. : A VII-a A
Ce este un vector ? Un vector este un segment de dreapta orientat
Functia de transfer Fourier Sisteme si semnale
4. CIRCUITE ELECTRONICE ANALOGICE FOLOSITE ÎN SISTEMELE DE MĂSURAT
Proiectarea Microsistemelor Digitale
Introducere Circuite NMOS statice
LB. gr.: Φιλο-σοφία Philo-sophia Iubirea-de-înțelepciune
MASURAREA TEMPERATURII
Interferenta si difractia luminii
Informatica industriala
Circuite cu reactie pozitiva Circuite Trigger Schmitt
TEHNICA MASURARII EMISIILOR PERTURBATOARE
Circuite numerice Parametrii circuitelor logice integrate
Legea lui Ohm.
Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
REALIZAREA MAGISTRALELOR CU CIRCUITE LOGICE
STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE
Prof.Elena Răducanu,Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Anul I - Biologie Titular curs: Conf. dr. Zoiţa BERINDE
Electromagnetismul Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:
Rata Daunei - o alta perspectiva -
CIRCUITE ANALOGICE SI NUMERICE
Intrarile de zone Tipuri de conexiuni Exemplu: PIR Z - Conexiunea EOL
Dioda semiconductoare
TRANSFORMATA FOURIER (INTEGRALA FOURIER).
Informatica industriala
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Linii de transmisie (linii electrice lungi)
8. STABILIZATOARE DE TENSIUNE 8. 1
Proiectarea sistemelor digitale
MECANICA este o ramură a fizicii care studiază
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
COMPUNEREA VECTORILOR
TEOREMA LUI PITAGORA, teorema catetei si teorema inaltimii
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI
H. Hidrostatica H.1. Densitatea. Unități de măsură
SISTEM DE DEZVOLTARE CU MICROCONTROLER PIC
UNDE ELECTROMAGNETICE
EFECTE ELECTRONICE IN MOLECULELE COMPUSILOR ORGANICI
Sisteme de achizitii, interfete si instrumentatie virtuala
Divizoare de Putere.
Parametrii de repartiţie “s” (scattering parameters)
DISPOZITIVE ELECTRONICE ȘI CIRCUITE
Sisteme de ordinul 1 Sisteme si semnale Functia de transfer Fourier
MATERIALE SEMICONDUCTOARE
In sistemele clasice, fara convertoare de putere se datoreaza:
Lentile.
Lucrarea 3 – Indici ecometrici
Circuite logice combinaţionale
Curs 6 Sef Luc Dr. Petru A. COTFAS
Miscarea ondulatorie (Unde)
Serban Dana-Maria Grupa: 113B
Familia CMOS Avantaje asupra tehnologiei bipolare:
Aplicatie SL.Dr.ing. Iacob Liviu Scurtu
Curs 08 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare
Aplicaţiile Efectului Joule
Rabaterea Sl.Dr.Ing. Iacob-Liviu Scurtu b ` d ` δ ` a ` c ` X d o a c
FIZICA, CLASA a VII-a Prof. GRAMA ADRIANA
SISTEME AUTOMATE CU EŞANTIONARE
CUPLOARE.
Oferta Determinanţii principali ai ofertei Elasticitatea ofertei
Transfigurarea schemelor bloc functionale
Receptorul de măsurare
APLICAŢII ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE ÎN ELECTROTEHNICĂ CURENTUL ALTERNATIV Mariş Claudia – XI A Negrea Cristian – XI A.
Μεταγράφημα παρουσίασης:

Exemple de probleme rezolvate pentru cursul 09 DEEA Amplificatoare liniare

Defazajul dintre vo si vi Problema 1 Se consideră ca amplificarea în tensiune a unui amplificator LINIAR are expresia: Av=5exp(j180). Dacă la intrarea acestuia se aplică o tensiune sinusoidală cu componenta medie nulă şi amplitudinea Vi=1[V], să se precizeze: a. Modulul amplificării în tensiune a amplificatorului. b. Amplitudinea tensiunii de ieşire Vo. c. Defazajul dintre tensiunea de ieşire şi cea de intrare d. Să se deseneze formele de undă ale celor 2 tensiuni. Defazajul dintre vo si vi Modulul amplificarii in tensiune amplitudinea tensiunii de ieşire amplitudinea tensiunii de intrare

volti 1  2 -1 5 -5 Tensiune de intrare Tensiune de ieşire Tensiune de intrare  2 -1 5 Defazajul de  sau 1800 Tensiune de ieşire -5

Problema 2: Se consideră un amplificator liniar Problema 2: Se consideră un amplificator liniar. În urma măsurătorilor, se constată că acesta are amplificare ideală în tensiune Av=100, o impedanţă de intrare de Zi=400Ω şi o impedanţă de ieşire de Zo=10kΩ. Să se determine amplificarea reală în tensiune a amplificatorului, dacă la intrarea acestuia se conectează un generator de tensiune sinusoidală cu impedanţa de ieşire Zg=600Ω, iar la ieşirea acestuia se conectează o impedanţă de sarcină de ZL=10kΩ. Amplificarea reala in tensiune Pierderile de tensiune la intrare Pierderile de tensiune la iesire Valoarea amplificării reale in tensiune

Problema 3: se consideră 2 amplificatoare liniare de tensiune Problema 3: se consideră 2 amplificatoare liniare de tensiune. La bornele de intrare ale primului se aplică o tensiune sinusoidală de amplitudine Vg=100mV si componenta medie nulă. a. să se determine amplitudinea tensiunii obţinute pe impedanţa de sarcină ZL a celui de-al 2lea amplificator, notată Vo2, pentru cazul în care amplificatoarele au următoarele valori pentru parametrii circuitelor echivalente: Zg=500Ω, Zi1=500Ω, Av1=10, Zo1=100Ω, Zi2=400Ω, Av2=5, Zo2=4kΩ, ZL=1kΩ. b. să se determine Vo2, pentru cazul în care impedanţele de intrare şi de ieşire satisfac condiţiile ideale de proiectare: Zi  si Zo0. a. Pentru determinarea amplitudinii tensiunii de pe impedanţa de sarcină ZL, trebuie calculat modulul factorului de amplificare în tensiune real al întregului circuit, definit de relaţia următoare: Raportul de mai sus se poate rescrie astfel:

Primul raport din relaţia de mai sus se determină observând că impedanţele ZL şi Zo2 formează un divizor de tensiune pentru tensiunea Av2Vo1, generată de generatorul de tensiune comandat în tensiune a celui de-al 2lea amplificator liniar: Al 2lea raport din relaţia de mai sus se determină observând că impedanţele Zi2 şi Zo1 formează un divizor de tensiune pentru tensiunea Av1VI, generată de generatorul de tensiune comandat în tensiune a primului amplificator liniar: Al 3lea raport din relaţia de mai sus se determină observând că impedanţele Zi1 şi Zg formează un divizor de tensiune pentru tensiunea VG, generată de generatorul de tensiune sinusoidala aplicat la intrarea circuitului:

Pierderile tensiune la conectarea celor 2 amplificatoare Pierderile tensiune la intrare Pierderile tensiune la conectarea celor 2 amplificatoare Pierderile tensiune la iesire

Pierderile tensiune la conectarea celor 2 amplificatoare Pierderile tensiune la intrare Pierderile tensiune la conectarea celor 2 amplificatoare Pierderile tensiune la iesire

b. Dacă impedanţele amplificatoarelor satisfac condiţiile ideale de proiectare, atunci: Nu mai exista pierderi de tensiune in circuit

Concluzie Datorită pierderilor de tensiune generate prin conectarea amplificatoarelor împreună, respectiv la generatorul de semnal şi la sarcină, amplitudinea tensiunii de ieşire s-a redus de 12,5 ori! Acestă problemă poate fi rezolvată numai prin proiectarea corectă a impedanţelor de intrare, respectiv de ieşire a amplificatoarelor.

1. Stabilirea parametrilor amplificatoarelor Probema 4: să se determine amplificarea transadmitanţă reală obţinută prin conectarea unui amplificator de tensiune la intrarea unui amplificator transadmitanţă. Se consideră că la intrarea amplificatorului de tensiune se conectează un generator de tensiune vG a cărui rezistenţă internă este Rg=600Ω, iar la ieşirea amplificatorului de transadmitanţă se conectează rezistenţa de sarcină RL=10kΩ. Se consideră că cele 2 amplificatoare au parametrii: Amplificatorul de tensiune: rezistenţa de intrare = 1,8kΩ , rezistenţa de ieşire = 2kΩ, amplificarea în tensiune ideală = 5 Amplificatorul de tensiune: rezistenţa de intrare = 3kΩ, rezistenţa de ieşire = 10kΩ, amplificarea transadmitanţă ideală = 20mA/V Să se determine amplitudinea curentului de ieşire din circuit, dacă amplitudinea tensiunii de intrare este Vg=0,25V 1. Stabilirea parametrilor amplificatoarelor Amplificatorul de tensiune: Ri1 = 1,8[kΩ] Ro1 = 2[kΩ] Av = 5 Amplificatorul transadmitanţă: Ri2 = 3[kΩ] Ro2 = 10[kΩ] Ay = 20[mA/V]

2. Stabilirea circuitului de calcul 3. Calculul amplificării transadmitanţă reale

4. Calculul amplitudinii curentului de ieşire