Η παρουσίαση φορτώνεται. Παρακαλείστε να περιμένετε

Η παρουσίαση φορτώνεται. Παρακαλείστε να περιμένετε

Agricultura ecologică Gheorghe DUCA academician. Agricultură ecologică ”Agricultura ecologică reprezintă o abordare a agriculturii pentru o producere.

Παρόμοιες παρουσιάσεις


Παρουσίαση με θέμα: "Agricultura ecologică Gheorghe DUCA academician. Agricultură ecologică ”Agricultura ecologică reprezintă o abordare a agriculturii pentru o producere."— Μεταγράφημα παρουσίασης:

1 Agricultura ecologică Gheorghe DUCA academician

2 Agricultură ecologică ”Agricultura ecologică reprezintă o abordare a agriculturii pentru o producere agricolă, inofensive omului şi mediului ambiant şi durabile din punct de vedere economic. Esenţa AE constă în utilizarea proceselor naturale şi resurselor reciclabile.

3 Agricultura ecologică (biologica) asigură crearea unui agroecosistem fără folosirea substanţelor chimice poluante sub formă de îngrăşăminte minerale şi pesticide, neadmise de standardele de certificare pentru întreg ciclul de fabricare a agroalimentelor.

4 Istoria agriculturii ecologice - Inceputul AE se consideră Teoria agriculturii biodinamice elaborată de Rudolf Steiner (filozof austriac) în „Omul trebuie să trăiască în armonie cu ambianţa sa.” - Anii 60 - îşi iau avântul mişcările ecologiste graţie filozofiei „reîntoarcerea la natură”. - Anii 70 - se creează organizaţia globală IFOAM (Federaţia Internaţională a Agriculturii Ecologice). - Anii 1980 şi cererea consumatorilor pentru produsele ecologic pure devine exponenţială.

5 Istoria agriculturii biologice Termenul „Agricultură Biologică” a apărut în anul 1991 şi a fost apoi legalizat prin Regulamentul Consiliul Europei nr. 2078/92 din 30 iunie 1992 privind metodele de producere agricolă compatibile cu cerinţele de protecţie a mediului şi dezvoltării localităţilor rurale.

6 În conformitate cu Directiva nr. 2092/91 Numai produsul obţinut conform regulilor de producere expuse în această Directivă poate fi etichetat sau poate fi dat reclamei, folosind termenii specifici fiecărei ţări – membră a Consiliului Economic al Europei, care sînt sinonime: În spaniolăecologico În danezăokologisk În germanăökologisch În greacăβιoλoγικο În englezăorganic În francezăbiologique În italianăbiologico În olandezăbiologisch În portughezăbiologico

7 Terminologia utilizată în UE În UE au fost înregistrate cîteva iniţiative de comercializare a produselor sub diverse stindarde, aşa ca: Ecologice; Ecologic pure; Biologice; Prietenoase mediului; În Moldova există necesitatea adoptării unei terminologii de uz naţional.

8 Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr II din 29 decembrie Cu privire la Concepţia naţională a agriculturii ecologice, fabricării şi comercializării produselor alimentare ecologice şi genetic nemodificate.

9 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.863 din pentru aprobarea Concepţiei naţionale a agriculturii ecologice, fabricării şi comercializării produselor alimentare ecologice şi genetic nemodificate

10 SM: 2001 (SR 13454) Standard moldovean Produse biologice Ghid de producere, procesare, etichetare şi comercializare a produselor agroalimentare biologice SM: 2001 (SR 13454) Standard moldovean Produse biologice Ghid de producere, procesare, etichetare şi comercializare a produselor agroalimentare biologice

11 Standard moldovean Republica Moldova a preluat în calitate de Standard Moldovean Standardul Român „SP Produse biologice.

12 Ghidul SM (SR 13454) cuprinde: regulile de producere, procesare, etichetare şi comercializare a produselor agroalimentare ecologice; sistemele de inspecţie şi certificare; tabele cu substanţele permise în fertilizarea solului, controlul bolilor şi dăunătorilor la plante şi cu auxiliari de procesare.

13 Unele definitii: Produse ecologice Produse agroalimentare obţinute, fabricate, păstrate, prelucrate şi certificate în conformitate cu reglementările standardelor de producere ecologică şi cu legislaţia naţională, armonizată cu prescripţiile în domeniu ale Uniunii Europene

14 Acreditare/omologare Procedură prin care o autoritate recunoaşte oficial faptul că un organism sau o persoană este competentă să realizeze sarcini speciale

15 Certificare Procedură prin care o terţă parte (o organizaţie independentă de furnizori sau consumatori) dă o asigurare în scris că un produs corespunde condiţiilor specificate

16 Procesul de Certificare Procesul de certificare trebuie să cuprindă întregul spectru complet de evenimente de la „sol la servire”, cum ar fi: - Creşterea. - Ambalarea şi Transportul. - Depozitare şi Distribuire. - Producere (dacă este cazul) pentru vînzătorul cu amănuntul.

17 Principiul recunoaşterii reciproce Ajustarea legislaţiei garantează accesul în UE şi permite libera circulaţie a produselor prin UE fără bariere, în afară de cele prevăzute de tratatul CE sau în alte Reglementări şi Directive adoptate ulterior; Clauze privind protecţia şi alte acţiuni de prevenire pot fi întotdeauna întreprinse sub pretextul sănătăţii publice, protecţia consumatorului şi protecţia mediului.

18 Inspecţie Examinarea sistemelor de prelucrare sau pentru controlul materiilor prime, testarea produsului finit în scopul verificării conformităţii lor cu cerinţele pentru calitate.

19 Monitorizare ecologică Control sistematic asupra produselor agroalimentare ecologice, proceselor de producere/prelucrare a acestora, colectarea, sistematizarea, păstrarea datelor şi asigurarea cu aceste informaţii a populaţiei şi organizaţiilor interesate

20 Etichetare Este orice înscris, tipărit sau grafic, care este prezent pe eticheta care însoţeşte alimentul, sau este afişat în apropierea alimentului, inclusiv în scopul promovării, comercializării sau prezentării

21 Codex Alimentarius prezintă un set de norme şi recomandări referitor la produsele alimentare, uniform prezentate şi aprobate în plan internaţional, care au scopul de a proteja sănătatea consumatorului şi a asigura o practică onestă în comercializarea alimentelor.

22 Îndrumarul Codex pentru Producerea, Prelucrarea, Marcarea şi Marketingul Produselor Alimentare Ecologice A fost adoptat de către Comisia Codex Alimentarius la sesiunea a 23-a în 1999.

23 Agricultura în Moldova Sectorul agrar cuprinde aproape jumătate din populaţia Republicii Moldova; Perioada de tranziţie de la economia sovietică este foarte dificilă, fiind înregistrate multe reduceri de producţie şi venituri în sectorul rural; În prezent majoritatea terenurile sînt private, iar în sectorul de producere sînt înregistrate rezultate modeste; Sectorul zootehnic este slab dezvoltat.

24 Premisele dezvoltării agriculturii ecologice în Republica Moldova Avem noi, în ţara noastră condiţii, posibilităţi, premise de dezvoltare a agriculturii ecologice (biologice)? Răspunsul este afirmativ.

25 Premisele dezvoltării agriculturii ecologice în Republica Moldova - Condiţiile ecologice sînt favorabile pentru cultivarea unui spectru larg de culturi agricole valoroase (horticole, etero-oleaginoase etc.); - învelişul de soluri are un inalt potenţial productiv; - în legătură cu reducerea esenţială în ultimii ani a aplicării mijloacelor chimice starea ecologică a solurilor este satisfăcătoare; - calitatea satisfăcătoare a resurselor acvatice permite aplicarea irigaţiei fără pericolul de a polua solurile;

26 Aspectul economic al producerii organice în Moldova Există potenţial pentru agricultura organică ca activitate profitabilă în Moldova; Dacă presupunem o reducere de recoltă, atunci apare necesitatea unui preţ mai ridicat pentru a demonstra rentabilitatea în comparaţie cu agricultura tradiţională ;

27 Volumul exportului din Moldova În dependenţă de volumul numeric de produse exportate din Moldova, s-a înregistrat următorul clasament: Vin (25.9%); Tutun(4.1%); Suc (4.0%); Seminţe de floarea soarelui (3.4%); Nuci(3.1%).

28 Pieţele produselor ecologic pure - Peste 21 miliarde dolari SUA,în fiecare an se înregistrează o creştere de 20%. - SUA şi Europa sunt plasate în topul clasamentului  SUA - 6,6 miliarde USD  Regatul Unit al Marii Britanii - 2 miliarde USD  Japonia - 3 miliarde USD  Danemarca - 21% de lapte este ecologic pur  Austria - 10% din gospodăriile de fermieri sînt de natură ecologică  Franţa - 0,5% din comercializarea produselor alimentare sînt ecologic pure - Comisionul produselor organice actualmente reprezintă 0% - 60% cu media de 20% - 30%

29 Situaţia internaţională în domeniul agriculturii ecologice Agricultura a început să cîştige teren şi în Europa Centrală şi de Sud. Circa 90% din producţia ecologică a Ungariei este destinată exportului, în special, în Germania. Şi România are ceva experienţă în domeniu, inclusiv un cadru legislativ bine definit. Producţia ecologică se cultivă aici pe o suprafaţă de ha.

30 Situaţia internaţională în domeniul agriculturii ecologice Agricultura ecologică este practicată şi în SUA, Italia, Grecia, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, România etc. Ţările menţionate au adoptat, în conformitate cu legislaţia internaţională, Standarde Naţionale cu privire al Producerea, Procesarea, Etichetarea şi Comercializarea Produselor Ecologice.

31 Situaţia internaţională în domeniul agriculturii ecologice Germania a început promovarea reformelor în agricultură şi comercializarea produselor sănătoase încă cu 100 de ani în urmă. La finele anului 2010, deja erau înregistrate gospodării care administrau ecologic circa jumătate de milion de hectare. Actualmente, piaţa produselor ecologice aici este foarte dezvoltată, Germania fiind unul din cei mai mari importatori din lume.

32 Situaţia internaţională în domeniul agriculturii ecologice Marea Britanie, în perioada 1996 – 2000, şi-a mărit suprafaţa terenurilor ecologice de la pînă la ha. Cea mai ridicată cerere o au produsele folosite în hrana copiilor.

33 Agricultura ecologică în lume După cel de-al doilea Război Mondial, îngrăşămintele chimice au invadat agricultura mondială. Rezultatele aplicării lor însă, s-au dovedit a fi nefavorabile: degradarea solului, calitatea proastă a produselor alimentare, influenţa negativă asupra sănătăţii oamenilor, etc. La începutul anilor 1980, omenirea a conştientizat, pericolul îngrăşămintelor chimice.

34 Agricultura Ecologică în Moldova Deşi nu este atît de dezvoltată ca în alte ţâri, agricultura ecologică începe deja să preocupe fermierii din Moldova. Exemple concrete pot fi terenurile întâlnite în s.Climăuţi, Donduşeni (6,5 ha legume ecologice); s.Gura Bâcului, Anenii Noi; (7.5 ha legume); s.Creţoaia, Anenii Noi (livadă – 15 ha coarne); s.Sculeni, Anenii Noi (20 ha culturi furajere); s.Bahmut, Ungheni (cîţiva ari cu plante aromatice, mirodenii).

35 Beneficiile Agriculturii Ecologice Se asigură produse naturale, benefice pentru sănătatea şi imunitatea oamenilor; Se contribuie la creşterea longevităţii vieţii umane; Se respectă regulile naturale de creştere a plantelor şi animalelor; Se contribuie la menţinerea faunei solului (diversitatea biologică); Se pune în acţiune procesul de auto-regenerare a substanţelor nutritive din sol; Se pune în aplicare mecanismul de auto-protecţie a culturilor; Se valorifică la maxim energiile naturale ieftine şi nepoluante; Se prelungeşte exploatarea solului pe toată durata anului; Se obţine un echilibru durabil în natură.

36 Standardul SGS de producere ecologică / extras Standardul de Producţie Ecologică este elaborat de Grupul internaţional SGS (Societe Generale de Surveillance)

37 Obiective principale de producţie şi prelucrare ecologică Sistemele agricole şi horticole ecologice sînt sisteme de administrare a producţiei holistice, care, promovează producţia de durată a alimentelor de calitate şi cantitate optimă. Principiile şi metodele implicate au drept consecinţă practicile care: Menţin şi/sau sporesc fertilitatea solului; Minimalizează poluarea şi deteriorarea mediului; Protejează şi sporesc mediul agricol, cu acordarea atenţiei deosebite protecţiei naturii şi vieţii sălbatice; Iau în consideraţie efectul extins social şi ecologic al sistemelor agricole; Menţin sau dezvoltă caracteristicile valoroase ale peisajului existent şi habitatele corespunzătoare pentru protecţia naturii sălbatice, cu acordarea atenţiei deosebite speciilor periclitate.

38 Politica de îngrăşare a solului Tratarea, depozitarea şi aplicarea materialului organic trebuie să nu cauzeze poluarea apelor de suprafaţă sau subterane, se va acorda atenţie eliminării oricăror posibilităţi de contaminare a apei, solului sau culturilor de la substanţe nutritive, organisme patogene, metale grele şi reziduuri chimice (inclusiv antibiotice şi alte reziduuri farmaceutice) în cazul folosirii materialelor aduse.

39 SubstanţăDescriere, cerinţe structurale, condiţii de folosire Material produs la o Unitate - Gunoi de grajdTratarea cu compost se permite la necesitate, dacă se va introduce în sol cu 120 de zile pînă la recoltarea culturii, dacă ea este menită pentru consum uman - Reziduuri vegetale şi gunoi verdePermis - Paie şi alte substanţe de mulcirePermis - Noroi, urinăTratarea cu compost se permite la necesitate, dacă se va introduce în sol cu 120 de zile pînă la recoltarea culturii, dacă ea este menită pentru consum uman

40 Material produs prin mijloace normale - Gunoi de grajd - Gunoi de grajd uscat şi gunoi de pasăre deshidratat - Excremente animale tratate cu compost, inclusiv gunoi de pasăre şi gunoi de grajd tratat cu compost - Excremente animale lichide (noroi, urină, etc.) Restrîns - şi numai după tratare corespunzătoare cu compost Cu originea de la fabrici – interzis 1 Se cere indicarea speciei de animal Excremente animale lichide sînt permise după fermentare controlată şi/sau diluare cuvenită - Turbă, fără adaosuri sinteticeFără adaosuri sintetice; se permite numai în amestecuri pentru seminţe şi sădire în ghiveci - Resturile culturilor de ciuperciComponenţa iniţială a subsolului trebuie să se limiteze cu produsele din această listă. Restrîns

41 - Excrementele viermilor (vermicompost) şi insectelor Permis - PaieRestrîns - şi numai după tratare cuvenită cu compost - Amestec de materie vegetală tratat cu compost Restrîns - şi numai după tratare cuvenită cu compost - Făină din sînge, faină din carne, făină din oase, făină din pene, păr, blană, lînă, produse lactate şi produse similare fabricate fără conservanţi Restrîns - iar făina din carne şi oase de animale nu se vor folosi ca nutreţuri animale - Produse lichide de peşteRestrîns - se poate face numai din resturi, nivelul pH se poate ajusta cu acid sulfuric, citric sau fosforic astfel ca să fie stabilizat nivelul pH Produse şi produse secundare de origine vegetală pentru îngrăşăminte (de exemplu faină din turtă de oleaginoase, coajă de cocos, praf de malţ, etc.) Se interzice tratarea cu adaosuri sintetice. Restrîns

42 Plante marine şi produse din plante marine Numai obţinute prin: (i) procese fizice inclusiv deshidratare, congelare şi măcinare (ii) extracţie cu apă şi acid apos şi/sau soluţie alcalină (iii) fermentare Hârtie de ziare sau altă hârtie reciclatăFără cerneală lucioasă sau colorată, ca mulci sau materie pentru compost Preparate biodinamicePermis Rumeguş, surcele şi aşchii de lemnLemn netratat chimic după tăiere Scoarţă tratată cu compostLemn netratat chimic după tăiere

43 2. Substanţe pentru folosire în îngrăşarea (fertilizarea) şi condiţionarea solului Se recomandă material organic (inclusiv extrase vegetale), tratat sau netratat cu compost, din surse ecologic certificate. Alte îngrăşăminte organice se pot aplica numai în măsura în care hrănirea adecvată a culturii în rotaţie sau condiţionarea solului nu sînt posibile prin mijloacele expuse în Slaidul 72 şi 73.

44 Aplicarea gunoiului brut (de exemplu împrăştierea apelor uzate din staule sau din grajduri direct pe padocuri) se va face numai cu aprobarea prealabilă scrisă a SGS. În timpul aplicării se va acorda atenţie capacităţii pămîntului de a absorbi gunoiul/noroiul. Dacă condiţiile sînt nefavorabile şi este posibilă contaminarea, aplicarea nu va avea loc.

45 Gunoiul conţinînd excremente umane (fecalii şi urină) sau noroiul format din excremente umane nu se va folosi la plante destinate consumului uman. Beneficiarii Licenţei vor asigura îndeplinirea tuturor procedurilor pentru împiedicarea transmiterii dăunătorilor, paraziţilor şi agenţilor infecţioşi şi vor obţine aprobarea scrisă a SGS înainte de a folosi aceste feluri de gunoi.

46 Îngrăşămintele minerale se vor folosi numai ca supliment al materialelor în baza carbonului. SGS va elibera permisul de folosire numai după optimizarea altor practici de administrare a fertilităţii. Îngrăşămintele minerale se vor folosi numai în componenţa lor naturală şi nu vor fi prelucrate chimic pentru a deveni mai solubile.

47 Folosirea îngrăşămintelor în baza produselor secundare neprelucrate de la abatoarele animalelor şi a sîngelui proaspăt nu se permite. Orice alte îngrăşăminte sintetice şi naturale, inclusiv uree şi Nitrat Cilian sînt interzise

48 DenumireDescriere, cerinţe structurale, condiţii de folosire Cenuşă de lemnDin lemn netratat chimic după tăiere Fosfat de rocă măcinatConţinut de cadmiu mai puţin sau egal cu 90 mg/kg deP 2 O 5 Fosfat de alumin calciuConţinut de cadmiu mai puţin sau egal cu 90 mg/kg de P 2 O 5 Folosire numai pentru soluri alcaline (pH>7.5) Zgură bazicăRestrînsă Sare crudă de potasiu (de exemplu: kainit, silvinit, etc.) Restrînsă - trebuie să provină din mină Sulfat de potasiu, posibil conţinînd sare de magneziu Restrînsă Produs obţinut din sare crudă de potasiu prin proces fizic de extracţie, posibil conţinînd de asemenea săruri de magneziu Stillage şi extras de stillageProduse de distilare din amoniu sînt interzise

49 Carbonat de calciu de origine naturală (de exemplu cretă, marnă, calcar măcinat, ameliorant Breton, cretă de fosfat) - Carbonat de magneziu şi calciu de origine naturală (de exemplu cretă de magneziu, calcar de magneziu măcinat, etc.) Numai de origine naturală Sulfat de magneziu (de exemplu kieserit) Restrânsă Soluţie de clorură de calciuTratarea frunzelor pomilor de mere, după identificarea deficitului de calciu. Restrînsă Sulfat de calciu (gips)Numai de origine naturală Argile (de exemplu perlit şi vermiculit) - Sulf elementalRestrîns

50 Microelemente - de exemplu bor, cupru, fier, mangan, molibden, cobalt, seleniu, zinc Restrînsă, în cazuri de necesitate dovedită, nu se va folosi ca substanţă de defoliere sau erbicid. Microelementele produse din nitraţi sau cloruri sînt interzise. Clorură de sodiuNumai provenită din mină. Restrânsă Pulbere de piatră (bazalt măcinat) -

51 Controlul contaminării Pentru nivelurile maxime de aplicare a metalelor grele şi a altor poluanţi sunt valabile limitele următoare: În sol (greutate uscată) În composturi/gunoi (greutate uscată) mg/kg Arsen20 Mercur12 Zinc Crom Cupru50200 Plumb Nichel4060 Cadmiu210

52 Conţinutul maxim de Metale Grele, permis în sol şi compost/gunoi Pămîntul care depăşeşte nivelurile permise de metale grele în stratul superior de sol se va retrage din producţia culturilor ecologice pînă la scăderea nivelurilor sub valorile permise.

53 Protecţia solului şi apei Folosirea resurselor de sol şi apă se va efectua ţinînd cont de perspectiva de durată. Beneficiarii Licenţei vor întreprinde măsurile corespunzătoare pentru a preveni eroziunea, salinarea solului, folosirea excesivă sau necuvenită a apei şi poluarea apelor de suprafaţă şi subterane.

54 Produse permise pentru curăţare şi dezinfectare a clădirilor şi utilajelor zootehnice (de exemplu a utilajelor şi ustensilelor) Săruri naturale de potasiu şi sodiu Esenţe vegetale naturale Apă şi aburAcid citric, peracetic, formic, lactic, oxalic şi acetic Lapte de varAlcooli - etanol - interzise ca adaos nutritiv - izopropanol numai ca dezinfectant VarAcid nitric (numai utilajele de muls - dar nu pentru fabricarea produselor pentru piaţa SUA) Var causticAcid fosforic (numai utilajele de muls) - să nu intre în contact cu animalele sau solul Hipoclorit de sodiu (de exemplu, ca soluţie pentru decolorare Perhidrol Sodă causticăProdusele de curăţare şi dezinfectare pentru mameloane şi utilajele de muls Potasă causticaCarbonat de sodiu


Κατέβασμα ppt "Agricultura ecologică Gheorghe DUCA academician. Agricultură ecologică ”Agricultura ecologică reprezintă o abordare a agriculturii pentru o producere."

Παρόμοιες παρουσιάσεις


Διαφημίσεις Google